Jesús Huerta de Soto – Moneda, creditul bancar și ciclurile economice [pdf]
În memoria Dianei Costea, prin efortul căreia a fost posibilă apariția acestei cărți în limba română.
Traducere de Elena Diana Costea și Tudor Gherasim Smirna
Prefață la ediția în limba română
Prefață la prima ediție în limba engleză
Prefață la ediția a treia în limba spaniolă
Prefață la ediția a doua în limba spaniolă
Capitolul I: Natura juridică a contractului de depozit neregulat de bani
1. O clarificare preliminară a termenilor: contractele de împrumut (mutuum și comodat) și contractele de depozit
Contractul de comodat
Contractul mutuum
Contractul de depozit
Contractul de depozit de bunuri fungibile – sau contractul de depozit „neregulat”
2. Funcția socială și economică a depozitelor neregulate
Elementul fundamental al unui depozit neregulat de bani
Consecințe ale nerespectării obligației esențiale din depozitul neregulat
Decizii judecătorești care au recunoscut principiile fundamentale de drept ce guvernează contractul de depozit neregulat de bani (cerința privitoare la o rezervă de 100%)
3. Diferențele esențiale dintre contractul de depozit neregulat și contractul de împrumut monetar
Despre semnificația diferită a transferului de drepturi de proprietate în cele două contracte
Deosebirile fundamentale de ordin economic dintre cele două contracte
Deosebirile fundamentale de ordin juridic dintre cele două contracte
4. Descoperirea de către juriștii romani a principiilor generale de drept ce guvernează contractul de depozit neregulat de bani
Emergența principiilor tradiționale de drept în concepția lui Menger, Hayek și Leoni
Știința dreptului la romani
Contractul de depozit neregulat în dreptul roman
1. Introducere
2. Activitatea bancară în Grecia și Roma
Trapezitei sau bancherii greci
Activitatea bancară în lumea elenistică
Activitatea bancară în Roma
Prăbușirea băncii creștinului Callistus
„Societates Argentariae”
3. Bancherii în Evul Mediu târziu
Resuscitarea activității bancare de depozit în Europa mediteraneană
Interdicția canonică asupra cametei și „depositum confessatum”
Activitatea bancară în Florența în secolul al XIV-lea
Banca Medici
Activitatea bancară în Catalonia în secolele al XIV-lea și al XV-lea: Taula de Canvi
4. Activitatea bancară în timpul domniei lui Carol al V-lea și doctrina Școlii de la Salamanca
Dezvoltarea activității bancare în Sevilla
Școala de la Salamanca și negoțul bancar
5. O nouă încercare de activitate bancară legitimă: Banca din Amsterdam. Evoluția activității bancare în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea
Banca din Amsterdam
David Hume și Banca din Amsterdam
Sir James Steuart, Adam Smith și Banca din Amsterdam
Băncile din Suedia și Anglia
John Law și sistemul bancar din Franța în secolul al XVIII-lea
Richard Cantillon și încălcarea frauduloasă a contractului de depozit neregulat de bani
1. Introducere
2. De ce este imposibilă echivalarea contractului de depozit neregulat cu contractul de împrumut, sau mutuum
Originile confuziei
Doctrina eronată a common law
Doctrina Codului Civil și a Codului Comercial spaniol
Critica la adresa tentativei de echivalare a contractului de depozit neregulat de bani cu contractul de împrumut, sau mutuum
Cauza sau scopul diferit al fiecăruia dintre cele două contracte
Noțiunea de acord nedeclarat sau implicit
3. O soluție inadecvată: redefinirea conceptului de dispoziție
4. Depozitul neregulat de bani, tranzacțiile cu clauză de răscumpărare și contractele de asigurări de viață
Tranzacțiile cu clauză de răscumpărare
Cazul contractelor de asigurări de viață
Capitolul IV: Procesul de expansiune a creditului
1. Introducere
2. Rolul băncii în calitate de intermediar veritabil în contractul de împrumut
3. Rolul băncii în contractul de depozit bancar de bani
4. Efectele produse de utilizarea de către bancheri a depozitelor la vedere: cazul unei bănci individuale
Sistemul contabil continental
Practicile contabile în lumea anglo-saxonă
Capacitatea unei bănci izolate de expandare a creditului și creare de depozite
Cazul unei bănci de dimensiuni foarte mici
Expansiunea creditului și crearea ex nihilo a depozitelor de către o bancă monopolistă, unică
5. Expansiunea creditului și crearea de noi depozite de către întregul sistem bancar
Crearea creditelor într-un sistem cu bănci de mici dimensiuni
6. Câteva dificultăți suplimentare
Când expansiunea este declanșată simultan de toate băncile
Scoaterea ofertei de bani din sistemul bancar
Păstrarea unor rezerve ce depășesc rezerva minimă obligatorie
Rezerve minime obligatorii diferite pentru tipuri distincte de depozite
7. Punctele comune ale creării de depozite și emisiunii de bancnote fără acoperire
8. Procesul de contracție a creditului
Capitolul V: Expansiunea creditului și efectele sale asupra sistemului economic
1. Bazele teoriei capitalului
Acțiunea umană ca succesiune de etape subiective
Capitalul și bunurile de capital
Rata dobânzii
Structura de producție
Câteva observații suplimentare
O analiză critică a mărimilor utilizate în contabilitatea venitului național
2. Efectele asupra structurii de producție exercitate de o sporire a creditului, finanțat în condițiile unei creșteri anterioare a economisirii voluntare
Trei manifestări diferite ale procesului economisirii voluntare
Înregistrările contabile ale economisirii canalizate către credite
Problema creditelor de consum
Efectele economisirii voluntare asupra structurii de producție
Primo: Efectul produs de noua disparitate dintre profiturile din diferitele etape de producție
Secundo: Efectul descreșterii ratei dobânzii asupra prețului de piață al bunurilor de capital
Tertio: Efectul Ricardo
Concluzie: Apariția unei noi structuri de producție, mai intensive în capital
Soluția teoretică la „paradoxul economisirii”
Cazul unei economii în regres
3. Efectele expansiunii bancare a creditului neacoperite de o sporire a economisirii: teoria austriacă, sau a creditului de circulație, a ciclului afacerilor
Efectele expansiunii creditului asupra structurii de producție
Reacția spontană a pieței la expansiunea creditului
4. Activitatea bancară, ratele fracționare ale rezervelor și legea numerelor mari
Capitolul VI: Aspecte suplimentare privind teoria ciclului economic
1. De ce nu se declanșează nici o criză atunci când noile investiții sunt finanțate prin economisire reală (iar nu prin expansiunea creditului)
2. Posibilitatea amânării izbucnirii crizei: explicarea teoretică a procesului de stagflație
3. Creditul de consum și teoria ciclului
4. Caracterul autodistructiv al boom-urilor artificiale cauzate de expansiunea creditului: Teoria „economisirii forțate”
5. Risipirea capitalului, capacitățile nefolosite și malinvestirea resurselor productive
6. Expansiunea creditului – cauză indirectă a șomajului în masă
7. Contabilitatea venitului național este inadecvată pentru reflectarea diferitelor stadii ale ciclului afacerilor
8. Activitatea antreprenorială și teoria ciclului
9. Politica de stabilizare a nivelului general al prețurilor și efectele sale destabilizatoare asupra economiei
10. Cum să evităm ciclurile afacerilor: prevenirea și ieșirea din criza economică
11. Teoria ciclului și resursele neutilizate: rolul acestora în etapele inițiale ale boom-ului
12. Contracția necesară a creditului pe durata recesiunii: critica adresată teoriei „depresiunii secundare”
13. Economia „maniaco-depresivă”: coruperea culturii antreprenoriale și alte efecte negative pe care ciclurile recurente ale afacerilor le exercită asupra economiei de piață
14. Influența fluctuațiilor economice asupra pieței bursiere
15. Efectele exercitate de ciclul afacerilor asupra sectorului bancar
16. Marx, Hayek și considerarea crizelor economice drept ceva inerent economiei de piață
17. Două observații adiționale
18. Dovezi empirice care susțin teoria ciclului
Fluctuațiile economice înainte de Revoluția Industrială
Fluctuațiile economice după Revoluția Industrială
Înflăcărații ani douăzeci și Marea Depresiune din 1929
Recesiunile economice de la sfârșitul anilor 1970 și începutul anilor 1990
Câteva testări empirice ale teoriei austriece a ciclului afacerilor
Concluzie
Capitolul VII: O perspectivă critică asupra teoriilor monetaristă și keynesiană
1. Introducere
2. Critica teoriei monetariste
Conceptul fictiv de capital
Critica austriacă adresată lui Clark și Knight
Critica adresată versiunii monetariste mecaniciste a teoriei cantitative a banilor
Câteva observații despre teoria așteptărilor raționale
3. Critica adresată teoriei economice keynesiene
Legea Say a piețelor
Cele trei argumente ale lui Keynes cu referire la expansiunea creditului
Analiza keynesiană ca teorie particulară
Așa-numita eficiență marginală a capitalului
Critica adresată de Keynes lui Mises și Hayek
Critica multiplicatorului keynesian
Evaluarea critică a principiului „acceleratorului”
4. Tradiția marxistă și teoria austriacă a ciclurilor economice. Revoluția neo-ricardiană și controversa reversiunii (reswitching)
5. Concluzie
6. Anexă: Despre companiile de asigurări de viață și alți intermediari financiari non-bancari
Companiile de asigurări de viață ca intermediari financiari veritabili
Valorile de răscumpărare ale polițelor și oferta de monedă
Coruperea principiilor tradiționale ale activității de asigurare a vieții
Alți intermediari financiari veritabili: fondurile mutuale, companiile de investiții și holding-urile
Câteva comentarii cu privire la asigurarea creditelor
Capitolul VIII: Teoria băncii centrale și a liberei întreprinderi bancare
1. O analiză critică a Școlii bancare
Perspectiva bancară și cea monetară în Școala de la Salamanca
Primirea ideilor despre moneda bancară de către lumea anglosaxonă
Polemica dintre Școala monetară și Școala bancară
2. Polemica dintre adepții băncii centrale și cei ai liberei întreprinderi bancare
Pledoaria lui Parnell în favoarea liberei întreprinderi bancare și replicile lui McCulloch și Longfield
Un început „cu stângul” pentru polemica dintre banca centrală și libera întreprindere bancară
Pledoarie pentru banca centrală
Poziția teoreticienilor Școlii monetare care au apărat libera întreprindere bancară
3. Aplicarea „teoremei imposibilității socialismului” în cazul băncii centrale
Teoria imposibilității coordonării sociale prin coerciție instituțională sau prin nerespectarea principiilor legale tradiționale
Aplicarea teoremei imposibilității socialismului la cazul băncii centrale și al sistemului bancar cu rezerve fracționare
Concluzie: falimentul legislației bancare
4. O analiză critică a Școlii moderne a liberei întreprinderi bancare cu rezerve fracționare
Eroarea centrală a analizei: cererea de medii fiduciare privită ca variabilă exogenă
Posibilitatea ca un sistem de liberă întreprindere bancară cu rezerve fracționare să inițieze unilateral expansiunea creditului
Teoria „echilibrului monetar” în libera întreprindere bancară este bazată pe o analiză exclusiv macroeconomică
Confundarea conceptului de economisire cu cel al cererii de bani
Pericolul ilustrărilor istorice ale sistemelor de liberă întreprindere bancară
Ignorarea argumentelor juridice
5. Concluzie: Falsa polemică dintre adepții băncii centrale și cei ai liberei întreprinderi bancare cu rezerve fracționare
Capitolul IX: Propunere de reformă bancară. Teoria rezervelor bancare 100%
1. O istorie modernă a teoriilor care susțin păstrarea unei rate a rezervelor de 100%
Propunerea lui Ludwig von Mises
Friedrich A. Hayek și rezervele 100%
Murray N. Rothbard și propunerea unui etalon aur pur cu rezerve 100%
Maurice Allais și pledoaria europeană pentru rezerve 100%
Vechea tradiție a Școlii de la Chicago de susținere a rezervelor 100%
2. Propunerea noastră de reformă bancară
Libertatea completă în alegerea monedei
Un sistem al libertății bancare complete
Impunerea normelor și principiilor legale tradiționale și, în special, a rezervelor 100% pentru depozitele la vedere tuturor agenților implicați în sistemul de liberă întreprindere bancară
Cum ar arăta sistemul financiar și bancar al unei societăți complet libere?
3. Analiza avantajelor sistemului propus
4. Răspunsuri pentru posibilele obiecții la propunerea noastră de reformă monetară
5. Analiza economică a procesului de reformă și tranziție către sistemul monetar și bancar propus
Câteva principii strategice fundamentale
Etapele reformei sistemului bancar și financiar
Importanța etapei a treia și a următoarelor pentru reformă: posibilitatea pe care o oferă pentru a plăti datoria națională sau obligațiile sistemului de pensii
Aplicarea teoriei reformei sistemului financiar și bancar în cazul procesului de unificare monetară europeană și în cel al construcției sectorului financiar din economiile fostului socialism real
6. Concluzie: Sistemul bancar al unei societăți libere
© Jesús Huerta de Soto. Versiunea în limba română este publicată cu permisiunea autorului.
