Principala problemă a conflictelor politice și sociale din zilele noastre se referă la faptul dacă individul ar trebui sau nu să renunțe la libertate, la libera inițiativă și la responsabilitatea individuală și să...
1. Știință și viață Se obișnuiește să se considere ca o slăbiciune a științei moderne faptul că ea se abține de la exprimarea unor judecăți de valoare. Omul viu și activ, ni se spune, n-are trebuință de Wertfreiheit; el are nevoie să știe ce trebuie...
1. Studiul științelor economice Științele naturale se bazează în ultimă instanță pe fapte, așa cum sunt acestea stabilite prin experimente de laborator. Teoriile fizice și biologice sunt confruntate cu aceste fapte și, atunci când întră în conflict...
1. Singularitatea științei economice Ceea ce-i conferă științei economice poziția ei deosebită și unică, atât în orbita cunoașterii pure, cât și în aceea a întrebuințării practice a cunoașterii, este faptul că teoremele care-i sunt proprii nu se...
1. Fructele intervenționismului Politicile intervenționiste, așa cum sunt ele practicate de multe zeci de ani, de către toate guvernele Occidentului capitalist, au provocat toate efectele pe care le-au prezis economiștii. Există războaie și războaie...
1. Argumentele împotriva economiei de piață Obiecțiile pe care le ridică diverse școli de Sozialpolitik împotriva economiei de piață se bazează pe o teorie economică de factură foarte proastă. Ele repetă la nesfârșit toate erorile pe care...
1. Războiul total Economia de piață se bazează pe cooperarea pașnică. Ea se dezintegrează atunci când cetățenii se transformă în războinici și, în loc să tranzacționeze bunuri și servicii, se luptă unii cu alții. Războaiele purtate de triburile...
1. Ideea sindicalistă Termenul sindicalism este întrebuințat în două accepțiuni complet diferite. În accepțiunea pe care i-o dau partizanii lui Georges Sorel, sindicalismul desemnează tactica revoluționară la care trebuie să se recurgă în vederea...
1. Filosofia confiscării Intervenționismul este călăuzit de ideea că amestecul în sfera drepturilor de proprietate nu afectează volumul producției. Cea mai naivă manifestare a acestei erori ia forma intervenționismului confiscator. Rezultatul...
1. Statul și banii Mijloacele de efectuare a schimburilor și banii sunt fenomene de piață. Ceea ce face ca un lucru să fie mijloc de schimb sau monedă este comportamentul părților implicate în tranzacții de piață. Pentru autorități, ocazia de a se...
1. Statul și autonomia pieței Amestecul în structura pieței înseamnă că autoritatea urmărește fixarea prețurilor la bunuri, la servicii și la ratele dobânzii, la un nivel diferit de cel pe care l-ar fi determinat o piață neobstrucționată. Acesta...
1. Natura restricțiilor Ne vom ocupa, în acest capitol, de acele măsuri care urmăresc direct și în principal devierea producței (în accepțiunea cea mai largă a acestui termen, care include comerțul și transportul) de la căile pe care ar apuca-o într...