Moneda, creditul bancar şi ciclurile economice

Jesús Huerta de Soto - Moneda, creditul bancar şi ciclurile economice

Jesús Huerta de Soto - Moneda, creditul bancar şi ciclurile economice [pdf]

În memoria Dianei Costea, prin efortul căreia a fost posibilă apariţia acestei cărţi în limba română.

Traducere de Elena Diana Costea şi Tudor Gherasim Smirna

Prefaţă la ediţia în limba română

Prefaţă la prima ediţie în limba engleză

Prefaţă la ediţia a treia în limba spaniolă

Prefaţă la ediţia a doua în limba spaniolă

Introducere

Capitolul I: Natura juridică a contractului de depozit neregulat de bani

1.       O clarificare preliminară a termenilor: contractele de împrumut (mutuum şi comodat) şi contractele de depozit

Contractul de comodat

Contractul mutuum

Contractul de depozit

Contractul de depozit de bunuri fungibile – sau contractul de depozit „neregulat”

2.       Funcţia socială şi economică a depozitelor neregulate

Elementul fundamental al unui depozit neregulat de bani

Consecinţe ale nerespectării obligaţiei esenţiale din depozitul neregulat

Decizii judecătoreşti care au recunoscut principiile fundamentale de drept ce guvernează contractul de depozit neregulat de bani (cerinţa privitoare la o rezervă de 100%)

3.      Diferenţele esenţiale dintre contractul de depozit neregulat şi contractul de împrumut monetar

Despre semnificaţia diferită a transferului de drepturi de proprietate în cele două contracte

Deosebirile fundamentale de ordin economic dintre cele două contracte

Deosebirile fundamentale de ordin juridic dintre cele două contracte

4.      Descoperirea de către juriştii romani a principiilor generale de drept ce guvernează contractul de depozit neregulat de bani

Emergenţa principiilor tradiţionale de drept în concepţia lui Menger, Hayek şi Leoni

Ştiinţa dreptului la romani

Contractul de depozit neregulat în dreptul roman

Capitolul II: O perspectivă istorică asupra încălcării principiilor de drept ce guvernează contractul de depozit neregulat de bani

1.      Introducere

2.      Activitatea bancară în Grecia şi Roma

Trapezitei sau bancherii greci

Activitatea bancară în lumea elenistică

Activitatea bancară în Roma

Prăbuşirea băncii creştinului Callistus

„Societates Argentariae”

3.      Bancherii în Evul Mediu târziu

Resuscitarea activităţii bancare de depozit în Europa mediteraneană

Interdicţia canonică asupra cametei şi „depositum confessatum”

Activitatea bancară în Florenţa în secolul al XIV-lea

Banca Medici

Activitatea bancară în Catalonia în secolele al XIV-lea şi al XV-lea: Taula de Canvi

4.      Activitatea bancară în timpul domniei lui Carol al V-lea şi doctrina Şcolii de la Salamanca

Dezvoltarea activităţii bancare în Sevilla

Şcoala de la Salamanca şi negoţul bancar

5.      O nouă încercare de activitate bancară legitimă: Banca din Amsterdam. Evoluţia activităţii bancare în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea

Banca din Amsterdam

David Hume şi Banca din Amsterdam

Sir James Steuart, Adam Smith şi Banca din Amsterdam

Băncile din Suedia şi Anglia

John Law şi sistemul bancar din Franţa în secolul al XVIII-lea

Richard Cantillon şi încălcarea frauduloasă a contractului de depozit neregulat de bani

Capitolul III: Tentativele de justificare pe baze juridice a activităţii bancare cu rezervă fracţionară

1.      Introducere

2.      De ce este imposibilă echivalarea contractului de depozit neregulat cu contractul de împrumut, sau mutuum

Originile confuziei

Doctrina eronată a common law

Doctrina Codului Civil şi a Codului Comercial spaniol

Critica la adresa tentativei de echivalare a contractului de depozit neregulat de bani cu contractul de împrumut, sau mutuum

Cauza sau scopul diferit al fiecăruia dintre cele două contracte

Noţiunea de acord nedeclarat sau implicit

3.      O soluţie inadecvată: redefinirea conceptului de dispoziţie

4.      Depozitul neregulat de bani, tranzacţiile cu clauză de răscumpărare şi contractele de asigurări de viaţă

Tranzacţiile cu clauză de răscumpărare

Cazul contractelor de asigurări de viaţă

Capitolul IV: Procesul de expansiune a creditului

1.      Introducere

2.      Rolul băncii în calitate de intermediar veritabil în contractul de împrumut

3.      Rolul băncii în contractul de depozit bancar de bani

4.      Efectele produse de utilizarea de către bancheri a depozitelor la vedere: cazul unei bănci individuale

Sistemul contabil continental

Practicile contabile în lumea anglo-saxonă

Capacitatea unei bănci izolate de expandare a creditului şi creare de depozite

Cazul unei bănci de dimensiuni foarte mici

Expansiunea creditului şi crearea ex nihilo a depozitelor de către o bancă monopolistă, unică

5.      Expansiunea creditului şi crearea de noi depozite de către întregul sistem bancar

Crearea creditelor într-un sistem cu bănci de mici dimensiuni

6.      Câteva dificultăţi suplimentare

Când expansiunea este declanşată simultan de toate băncile

Scoaterea ofertei de bani din sistemul bancar

Păstrarea unor rezerve ce depăşesc rezerva minimă obligatorie

Rezerve minime obligatorii diferite pentru tipuri distincte de depozite

7.      Punctele comune ale creării de depozite şi emisiunii de bancnote fără acoperire

8.      Procesul de contracţie a creditului

Capitolul V: Expansiunea creditului şi efectele sale asupra sistemului economic

1.      Bazele teoriei capitalului

Acţiunea umană ca succesiune de etape subiective

Capitalul şi bunurile de capital

Rata dobânzii

Structura de producţie

Câteva observaţii suplimentare

O analiză critică a mărimilor utilizate în contabilitatea venitului naţional

2.      Efectele asupra structurii de producţie exercitate de o sporire a creditului, finanţat în condiţiile unei creşteri anterioare a economisirii voluntare

Trei manifestări diferite ale procesului economisirii voluntare

Înregistrările contabile ale economisirii canalizate către credite

Problema creditelor de consum

Efectele economisirii voluntare asupra structurii de producţie

Primo: Efectul produs de noua disparitate dintre profiturile din diferitele etape de producţie

Secundo: Efectul descreşterii ratei dobânzii asupra preţului de piaţă al bunurilor de capital

Tertio: Efectul Ricardo

Concluzie: Apariţia unei noi structuri de producţie, mai intensive în capital

Soluţia teoretică la „paradoxul economisirii”

Cazul unei economii în regres

3.      Efectele expansiunii bancare a creditului neacoperite de o sporire a economisirii: teoria austriacă, sau a creditului de circulaţie, a ciclului afacerilor

Efectele expansiunii creditului asupra structurii de producţie

Reacţia spontană a pieţei la expansiunea creditului

4.      Activitatea bancară, ratele fracţionare ale rezervelor şi legea numerelor mari

Capitolul VI: Aspecte suplimentare privind teoria ciclului economic

1.      De ce nu se declanşează nici o criză atunci când noile investiţii sunt finanţate prin economisire reală (iar nu prin expansiunea creditului)

2.      Posibilitatea amânării izbucnirii crizei: explicarea teoretică a procesului de stagflaţie

3.      Creditul de consum şi teoria ciclului

4.      Caracterul autodistructiv al boom-urilor artificiale cauzate de expansiunea creditului: Teoria „economisirii forţate”

5.      Risipirea capitalului, capacităţile nefolosite şi malinvestirea resurselor productive

6.      Expansiunea creditului - cauză indirectă a şomajului în masă

7.      Contabilitatea venitului naţional este inadecvată pentru reflectarea diferitelor stadii ale ciclului afacerilor

8.      Activitatea antreprenorială şi teoria ciclului

9.      Politica de stabilizare a nivelului general al preţurilor şi efectele sale destabilizatoare asupra economiei

10.  Cum să evităm ciclurile afacerilor: prevenirea şi ieşirea din criza economică

11.  Teoria ciclului şi resursele neutilizate: rolul acestora în etapele iniţiale ale boom-ului

12.  Contracţia necesară a creditului pe durata recesiunii: critica adresată teoriei „depresiunii secundare”

13.  Economia „maniaco-depresivă”: coruperea culturii antreprenoriale şi alte efecte negative pe care ciclurile recurente ale afacerilor le exercită asupra economiei de piaţă

14.  Influenţa fluctuaţiilor economice asupra pieţei bursiere

15.  Efectele exercitate de ciclul afacerilor asupra sectorului bancar

16.  Marx, Hayek şi considerarea crizelor economice drept ceva inerent economiei de piaţă

17.  Două observaţii adiţionale

18.  Dovezi empirice care susţin teoria ciclului

Fluctuaţiile economice înainte de Revoluţia Industrială

Fluctuaţiile economice după Revoluţia Industrială

Înflăcăraţii ani douăzeci şi Marea Depresiune din 1929

Recesiunile economice de la sfârşitul anilor 1970 şi începutul anilor 1990

Câteva testări empirice ale teoriei austriece a ciclului afacerilor

Concluzie

Capitolul VII: O perspectivă critică asupra teoriilor monetaristă şi keynesiană

1.      Introducere

2.      Critica teoriei monetariste

Conceptul fictiv de capital

Critica austriacă adresată lui Clark şi Knight

Critica adresată versiunii monetariste mecaniciste a teoriei cantitative a banilor

Câteva observaţii despre teoria aşteptărilor raţionale

3.     Critica adresată teoriei economice keynesiene

Legea Say a pieţelor

Cele trei argumente ale lui Keynes cu referire la expansiunea creditului

Analiza keynesiană ca teorie particulară

Aşa-numita eficienţă marginală a capitalului

Critica adresată de Keynes lui Mises şi Hayek

Critica multiplicatorului keynesian

Evaluarea critică a principiului „acceleratorului”

4.      Tradiţia marxistă şi teoria austriacă a ciclurilor economice. Revoluţia neo-ricardiană şi controversa reversiunii (reswitching)

5.      Concluzie

6.      Anexă: Despre companiile de asigurări de viaţă şi alţi intermediari financiari non-bancari

Companiile de asigurări de viaţă ca intermediari financiari veritabili

Valorile de răscumpărare ale poliţelor şi oferta de monedă

Coruperea principiilor tradiţionale ale activităţii de asigurare a vieţii

Alţi intermediari financiari veritabili: fondurile mutuale, companiile de investiţii şi holding-urile

Câteva comentarii cu privire la asigurarea creditelor

Capitolul VIII: Teoria băncii centrale şi a liberei întreprinderi bancare

1.      O analiză critică a Şcolii bancare

Perspectiva bancară şi cea monetară în Şcoala de la Salamanca

Primirea ideilor despre moneda bancară de către lumea anglosaxonă

Polemica dintre Şcoala monetară şi Şcoala bancară

2.      Polemica dintre adepţii băncii centrale şi cei ai liberei întreprinderi bancare

Pledoaria lui Parnell în favoarea liberei întreprinderi bancare şi replicile lui McCulloch şi Longfield

Un început „cu stângul” pentru polemica dintre banca centrală şi libera întreprindere bancară

Pledoarie pentru banca centrală

Poziţia teoreticienilor Şcolii monetare care au apărat libera întreprindere bancară

3.      Aplicarea „teoremei imposibilităţii socialismului” în cazul băncii centrale

Teoria imposibilităţii coordonării sociale prin coerciţie instituţională sau prin nerespectarea principiilor legale tradiţionale

Aplicarea teoremei imposibilităţii socialismului la cazul băncii centrale şi al sistemului bancar cu rezerve fracţionare

Concluzie: falimentul legislaţiei bancare

4.      O analiză critică a Şcolii moderne a liberei întreprinderi bancare cu rezerve fracţionare

Eroarea centrală a analizei: cererea de medii fiduciare privită ca variabilă exogenă

Posibilitatea ca un sistem de liberă întreprindere bancară cu rezerve fracţionare să iniţieze unilateral expansiunea creditului

Teoria „echilibrului monetar” în libera întreprindere bancară este bazată pe o analiză exclusiv macroeconomică

Confundarea conceptului de economisire cu cel al cererii de bani

Pericolul ilustrărilor istorice ale sistemelor de liberă întreprindere bancară

Ignorarea argumentelor juridice

5.      Concluzie: Falsa polemică dintre adepţii băncii centrale şi cei ai liberei întreprinderi bancare cu rezerve fracţionare

Capitolul IX: Propunere de reformă bancară. Teoria rezervelor bancare 100%

1.      O istorie modernă a teoriilor care susţin păstrarea unei rate a rezervelor de 100%

Propunerea lui Ludwig von Mises

Friedrich A. Hayek şi rezervele 100%

Murray N. Rothbard şi propunerea unui etalon aur pur cu rezerve 100%

Maurice Allais şi pledoaria europeană pentru rezerve 100%

Vechea tradiţie a Şcolii de la Chicago de susţinere a rezervelor 100%

2.      Propunerea noastră de reformă bancară

Libertatea completă în alegerea monedei

Un sistem al libertăţii bancare complete

Impunerea normelor şi principiilor legale tradiţionale şi, în special, a rezervelor 100% pentru depozitele la vedere tuturor agenţilor implicaţi în sistemul de liberă întreprindere bancară

Cum ar arăta sistemul financiar şi bancar al unei societăţi complet libere?

3.      Analiza avantajelor sistemului propus

4.      Răspunsuri pentru posibilele obiecţii la propunerea noastră de reformă monetară

5.      Analiza economică a procesului de reformă şi tranziţie către sistemul monetar şi bancar propus

Câteva principii strategice fundamentale

Etapele reformei sistemului bancar şi financiar

Importanţa etapei a treia şi a următoarelor pentru reformă: posibilitatea pe care o oferă pentru a plăti datoria naţională sau obligaţiile sistemului de pensii

Aplicarea teoriei reformei sistemului financiar şi bancar în cazul procesului de unificare monetară europeană şi în cel al construcţiei sectorului financiar din economiile fostului socialism real

6.      Concluzie: Sistemul bancar al unei societăţi libere

Bibliografie

© Jesús Huerta de Soto. Versiunea în limba română este publicată cu permisiunea autorului.


© Institutul Ludwig von Mises - România