Peisajul și caracterul gentlemanului în romanele lui Jane Austen

Peisajul și caracterul gentlemanului în romanele lui Jane Austen

Lector: Smaranda Comănescu

La acest sfârșit de an sărbătorim două mari personalități ale culturii britanice și universale, fiecare reprezentând o culme a artei sale. În 2017 s-au împlinit 200 de ani de la moartea celebrei autoare Jane Austen, iar în 2018, se vor împlini același număr de ani de la moartea unuia dintre cei mai influenți arhitecți peisagiști ai Angliei începutului de secol XIX, Humphry Repton. Cursul pe care vi-l propunem urmărește explorarea temei peisajului în romanele lui Jane Austen, pornind de la Mansfield Park – romanul în care acest subiect este dezbătut cel mai pe larg și în care este comentată, în stilul pătrunzător și plin de umor al autoarei, activitatea profesională a renumitului peisagist.

La începutul secolului al XIX-lea, când Jane Austen a scris cele șase romane ale sale, stilul liber în grădini (inițial puternic asociat cu ideologia liberală) era consacrat. Însă dezbaterile despre ce înseamnă frumosul și naturalul în arta grădinilor erau la fel de înfocate ca și în secolul precedent. Cu agerimea sa caracteristică, Jane Austen, o mare iubitoare a vieții la țară, nu a întârziat să folosească acest subiect deosebit de actual la acea vreme și în operele sale. Astfel, în fiecare dintre romanele sale peisajul reprezintă mult mai mult decât un cadru în care se desfășoară acțiunea.

Nu mulți observă faptul că atitudinea față de peisaj – și mai concret, față de domeniu – este o cheie interpretativă a personajelor din romane. Cel mai cunoscut este poate cazul d-lui Darcy, protagonistul celui mai iubit roman al autoarei, Mândrie și Prejudecată. În urma vizitei la Pemberley, domeniul d-lui Darcy, Elizabeth își schimbă definitiv părerea despre el, acceptând faptul că până atunci fusese orbită de prejudecată și refuzase să îi recunoască adevărata valoare. În mediul său natural, calitățile lui Darcy ies în evidență: faptul că este un stăpân de moșie exemplar și o gazdă ireproșabilă, amabilitatea, gustul desăvârșit reflectat de frumosul parc. În acest pasaj este evidențiată legătura organică dintre stăpânul domeniului și domeniu. Tot ce ține de cel de-al doilea: atmosfera, felul în care arată, oamenii, bunăstarea arendașior, atitudinea lor față de stăpân, armonia care se face simțită – toate acestea sunt reflecții asupra proprietarului.

Pemberley este o cheie interpretativă a personajului Darcy. Domeniile funcționează în mod similar și în alte romane. În Emma, Donwell Abbey este reședința sobră, cu un aer de modă veche, fără artificii inutile, a celui mai responsabil stăpân din operele lui Jane Austen, Dl. Knightley. La antipod, destinul reședinței de la Kellynch Hall, căminul părăsit din romanul Persuasiune – singurul în care domeniul este până la urmă abandonat – reflectă proasta administrare a infatuatului Sir Walter Elliot.

Însă niciun alt roman nu explorează atât de mult tema peisajului precum Mansfield Park, considerat de mulți romanul cel mai matur și profund al autoarei. Aici subiectul îmbunătățirilor unui domeniu este pe larg tratat și discutat, nu fără umor, adesea pe seama celebrului ‘grădinar peisagist’ Humphry Repton.

Cursul își propune explorarea relației dintre caracter și peisaj în Mansfield Park, făcând incursiuni și în celelalte romane ale autoarei. El va fi structurat în două ședințe de sine stătătoare. Prima se va opri cu precădere asupra ideii de domeniu, ca microcosmos cu un bagaj cultural specific, precum și asupra imaginii gentlemanului, sau a stăpânului domeniului, care, în romanele lui Jane Austen, are menirea și datoria de a conștientiza semnificația domeniului, de a o conserva și de a o transmite mai departe. De asemenea, vom aborda unele aspecte din biografia celebrei romanciere, alături de o scurtă incursiune în istoria grădinilor, pentru a arunca lumină asupra contextului în care se desfășoară discuțiile despre peisaj în cărțile ei. Cea de-a doua ședință se va concentra îndeosebi pe romanul Mansfield Park și personajele sale, pe domeniile fictive din carte și pe domeniile reale din viața autoarei, care ar fi putut servi ca inspirație pentru cele dintâi.

Bibliografie orientativă:

J. Austen, Mansfield Park și alte romane

M. Batey, Jane Austen and the English Landscape, Barn Elms Publishing, Londra, 1996

A.M. Duckworth, The Improvement of the Estate, The Johns Hopkins University Press, Londra, 1994

Mai multe detalii, aici:

https://academiaprivata.ro/magazin/peisajul-si-caracterul-gentlemanului-romanele-lui-jane-austen/

Discută

Autori la MisesRo

Arhivă

Abonare

Newsletter MisesRo

Frecvență

Susține proiectele Institutului Mises

Activitatea noastră este posibilă prin folosirea judicioasă a sumelor primite de la susținători.

Orice sumă este binevenită și îți mulțumim!

Contact

Ai o sugestie? O întrebare?