La un an de pandemie, cum arată totuși numerele?

La un an de pandemie, cum arată totuși numerele?

A trecut mai bine de un an de când „pandemia” de virus chinezesc s-a instaurat pe meleagurile europene cu surle, trâmbițe, titluri panicarde, măsuri de stare de război, restricții de călătorie și câte altele.

S-a vorbit în aceeași frază de pandemia actuală și de Gripa Spaniolă de la 1918-1919, de Gripa Hong Kong-eză de la 1968-1969. S-au umplut ecranele televizoarelor și site-urile de știri de numărul cazurilor, al morților, de infecții zilnice, de dramele de la ATI, de locurile rămase la ATI și câte și mai câte dintre care un loc special merită să fie ocupat de predicții. Suntem cu două săptămâni în urma Italiei, au să fie morți pe stradă ca-n China, vom avea înmormântări de Crăciun, și cine poate să uite sutele de cadavre pe care le așteptau unii demenți pentru că au ieșit tinerii la un suc în parc în Aprilie 2020? Unii au fost închiși în casă, alții (mai acum un an) erau închiși cu forța în spitale de unde ieșeau cel mai adesea în saci de plastic, au fost date amenzi în cuantum inimaginabil, și acum n-ai voie să ieși din casă după o anumită oră decât cu zapis de la stăpânire și multe alte exagerări și încălcări ale drepturilor omului și ale practicilor juridice, prea multe ca să le enumăr aici.

Care a fost efectul aceste panici generalizate, induse în populație și menținute pe toate canalele? E greu de spus, pentru că la noi în țară nu s-a învrednicit nimeni să facă un sondaj ca lumea. Pare să fie unul în lucru acum de către Universitatea Babeș-Bolyai, dar după ce am completat chestionarul lor tot nu văd de unde ar putea extrage următoarea informație: câți concetățeni credeți că au murit de COVID19? Știu, e o informație pe care e foarte ușor să o cauți, dar întrebarea vrea să sondeze percepția omului de rând, nu acuratețea informației.

În luna iulie anul trecut a fost făcut un sondaj [1] pe 1000 de persoane din UK, Suedia, SUA, Germania și Franța și între întrebări a fost întrebat fix asta: „cât la sută din populația țării credeți că a murit de COVID19?”. În iulie anul trecut (înainte de valul 2) răspunsurile percepției publicului au fost: UK – 7%, SUA – 9%, Germania – 3%, Suedia – 6% și Franța – 5%… Dacă asta ar fi fost cu adevărat mortalitatea raportată la populație a COVID19 în numai 6 luni, atunci cu siguranță absolut toate măsurile luate ar fi fost mai mult decât justificate… Problema e că mortalitatea nu e nici pe departe acolo, nici acum la mai bine de un an… Cu cât nu e acolo? O să vedeți mai jos.

O a doua întrebare în același sondaj a fost: ce procentaj din populație credeți că a contractat virusul Sars-Cov-2? Răspunsurile au fost: UK – 22%, SUA – 20%, Germania – 11%, Suedia – 16%, Franța – 12%. Din nou, numerele au supra-estimat enorm impactul real al virusului în populație? Cu cât? Hai să vedem!

Mai jos aveți o hartă cu numerele de astăzi de dimineață care reprezintă procentajul din populație care a fost raportată ca fiind infectată până acum:

Cazuri înregistrate ca procentaj din populație

Se observă cu ochiul liber că nici o țară nu a ajuns nici până acum (martie 2021) la 16-22% cât era perceput în iulie 2020, în țările în cauză de mai sus: UK 6,28% , Germania 3,13%, Suedia 7,28% Franța 6,29% la care adăugăm România 4,67%.

Țara care pare cel mai puternic lovită este Cehia: 13,42% din populație avînd deja la activ cel puțin un test pozitiv pentru virus. Imediat după Cehia este Slovenia cu 9,79% din populație urmate de Portugalia cu 8,02%. Dacă e să aproximăm cu ochiul liber sunt 4 zone mari pe hartă: Europa Centrală și de Vest cu undeva între 6% și 7%, Europa de Est cu undeva la 3,5%-5,5%, Zona Baltică (Inclusiv Suedia) cu undeva între 5% – 7,5 % și Țările nordice (excluzând Suedia și Danemarca) cu undeva între 1,25% – 1,78%. Țările care sunt insule sau peninsule având granița închisă tind să aibă un procentaj mai scăzut decât zona din care fac parte: Italia, Grecia, Danemarca, Irlanda. UK este în sine o insulă, dar are și peste 67 de milioane de locuitori.

Gripa spaniolă, aia cu care le place tuturor să ne terorizeze, a avut 4 valuri, în 3 ani și este estimat că a infectat aproximativ 33% din populația mondială [2]. Lăsăm comparația asta aici pentru posteritate și mergem să mai spunem trei lucruri:

  1. nu este nici o diferență semnificativă de rezultat în numărul de infecții totale între demențele care s-au petrecut în UK, Franța, Spania, Belgia și relaxarea existentă în Suedia în tot acest timp
  2. țara care a avut cel mai strict lockdown [3] și care era lăudată de toată lumea în Iunie anul trecut pentru felul în care ar fi evitat epidemia, Cehia, are astăzi cel mai mare număr de infectați
  3. nu este nici o diferență semnificativă între demența pe care am trăit-o cu toții în România și Belarus – țara în care nici măcar nu a fost declarată epidemie, ba chiar în Belarus au fost proteste de stradă, alegeri și tot sunt abia la 3,24% în vreme ce noi suntem la 4,61%.

În afară de țările care surprind prin lipsa cazurilor în condițiile în care au fost fără restricții o perioadă foarte lungă de timp, mai este o țară care surprinde prin lipsa cazurilor: Germania. Germania aparține în Europa de Vest și are următoarele incidențe la vecinii din Vest: 6,87%, 7,08%, 6,39%, 6,65%. O are pe Cehia în coastă cu 13,42%. Și are la vecinii din Est: 5,58% și 5,25%. Cu toate acestea Germania este un outlier statistic cu doar 3,13% din populație cu test pozitiv până în acest moment… Poate chiar respectă nemții regulile într-atât încât să facă această diferență?! Greu de determinat, dar merită remarcată anomalia.

Dar oare care este mortalitatea boleșniței ăsteia pentru care a trebuit să ne schimbăm complet modul de viață?

Raportat la cazurile înregistrate, mortalitatea este după cum urmează:

Rata mortalității la incidențe de caz

Ei și atunci când ajungem la această distribuție geografică, orice statistician își scoate ochelarii și se oprește din numărat…

Avem următoarea întrebare: Nu vorbim de același virus și de aceeași boală? Făcând abstracție de Belarus pe moment, cum e posibil ca aceeași boală să fie de 4,3 ori mai mortală peste graniță în Bosnia Herțegovina decât în Serbia. Cum e posibil ca aceeași boală să fie de două ori mai mortală peste graniță în Belgia decât în Olanda? Cum e posibil ca boala să aibă o mortalitate similară în Cehia, Elveția și Austria, dar peste graniță în Germania să fie aproape de două ori mai mortală?

Răspunsul cel mai la îndemână și cel mai general ar fi că încă lucrăm cu numere foarte mici și e posibil ca variațiile să fie explicate de lipsa datelor destule… mai sunt de asemenea și o varietate de alte răspunsuri posibile: diferențe în protocolul medical, diferențe în înzestrarea spitalicească, diferențe de tulpină (deși oficial nu a fost menționată până acum existența unei tulpini est-europene), diferențe în raportarea cazurilor totale, diferențe provocate de supra-atribuirea morților în contul COVID.

Sunt două probleme aici:

Prima este că știm deja că această mortalitate este puternic umflată de modul de raportare. În toate țările în care a fost declarată pandemie nu sunt numărați morții de Covid19 ci morții care au avut un test pozitiv Sars-Cov-2 într-un interval de timp determinat înaintea decesului. De unde știm toate astea? Din metodologiile instituite de fiecare țară în parte în conformitate cu directivele OMS. Chiar Anders Tegnell, epidemiologul șef al Suediei a declarat că nu trebuie privit doar indicatorul de morți el fiind puternic perturbat de metodologia înregistrării, Suedia fiind multă vreme țara în care s-a înregistrat primul deces cu COVID19 la un copil [4], acesta din urmă murind într-un accident de mașină. Chiar și așa, mortala Suedie are o mortalitate raportată la incidența de cazuri de doar 1,79% în vreme ce România are o mortalitate de 2,48% (plus sau minus câțiva morți în incendii în spitale).

A doua este că avem o țară de control. Belarus este singura țară din Europa care nu înregistrează exhaustiv morții cu COVID19, ci doar pe cei de COVID19. Rata mortalității înregistrată de Belarus este: 0,69% din incidența de cazuri. Din păcate nici acest număr nu este pur, el putând fi umflat de o subraportare de cazuri totale de boală, lucru destul de posibil ținând cont că numărul total de cazuri pare destul de mic privit prin perspectiva protestelor de stradă ce s-au desfășurat în Belarus în 2020.

Și dacă numărul de cazuri poate fi subraportat, sau supra-raportat dacă ținem cont și de predilecția testelor PCR de a da rezultate pozitive false [5] (mai ține cineva minte scandalul cu echipa de fotbal CFR Cluj care a generat peste 20 de false pozitive? [6]), hai să ne uităm la mortalitatea raportată de Covid în termeni de procentaj din totalul populației. În traducere liberă: ce procentaj din populație a fost înregistrat oficial ca fiind mort de COVID19?

Rata mortalității ca procent din populație

Reiau țările din sondajul despre care am mai vorbit: UK 0,185%, Germania 0,089%, Franța 0,140%, Suedia 0,130% și România 0,114%.

Mortalitatea cea mai mare ca procentaj din populație a fost înregistrată în Cehia: 0,225% urmată de Belgia 0,195% și de Slovenia 0,190%. Vi se pare că sunt numere semnificative? Sunt aproape de ceea ce vă imaginați? Și țineți cont că numerele astea sunt umflate de morții CU COVID (vezi cazul copilului ăla din Suedia de mai sus)… Belarus, țara care numără doar morții DE COVID are o mortalitate cumulată de 0,022% din populație (de aproape 10 ori mai puțin).

E momentul să mergem din nou la cartea de istorie: estimările mortalității gripei spaniole sunt între 1% și 5% din populația lumii (în 4 valuri înregistrate în 3 ani consecutivi dintre care al doilea val ar fi fost cel mai mortal). Pentru referință noi suntem acum cu pandemia de virus chinezesc în valul 3.

Dacă suntem totuși în continuare îngrijorați de molima aceasta cea mai contagioasă dintre toate contagioasele din lume, hai să vedem și care a fost procentajul cel mai mare de cazuri active concomitente din populație (cu alte cuvinte cât de ușor de răspândit este infecția asta „exponențială”):

Procentajul din populație maxim infectat concomitent

Făcînd abstracție de Franța, Olanda, Belgia și Suedia care sunt prea prețioase ca să înregistreze vindecările, pentru restul țărilor avem un maxim de 3% înregistrat în UK și un minim credibil al acestei răspândiri maxime de 0,47% înregistrat în Germania. Am exclus țările nordice pentru că numărul total de infecții precum și distribuția populației face comparațiile să nu fie relevante. Am exclus Turcia 0,18% pentru că au raportate statistic diferit îmbolnăvirile pe Johns Hopkins versus pe Worldometers. Am exclus Belarus 0,27% pentru că în Belarus nu este declarată pandemie și consider că numărul total de cazuri este subraportat. Am exclus Grecia 0,30% tot la fel dintr-o suspiciune de subraportare a cazurilor (Grecia are până acum oficial doar 2,22% din populație testată pozitiv și o mortalitate la incidența de caz de 3,16%).

Pentru România ce înseamnă asta? Vârful maxim de populație considerată cu boală concomitent a fost 0,62% și s-a întâmplat cândva în Valul 2. Din punct de vedere probabilistic, presupunând că singura cale de transmisie a virusului e de la om la om, ca să te infectezi și să mori de COVID19 în România trebuie să se întâmple următoarele lucruri:

A: să intri în contact cu o persoană infectată – probabilitate maximă 0,0062

B: să devii tu însuți infectat – probabilitate nedeterminată, dar dat fiind că maximul de infecții la care s-a ajuns este sub 1%, această probabilitate este sigur subunitară, probabil sub 25% deci să-i dăm un maxim de 0.3

C: să mori de boală – probabilitate calculată din mortalitatea la incidența de caz: 0,0248.

Rezultat aproximativ maxim: 0,00004613

Pentru un asemenea risc am închis economia, am băgat oamenii în faliment, am terorizat populația, am afectat fizic și psihic copiii, am băgat nenumărați oameni în depresie și acum ne pregătim să acceptăm licența verde „nediscriminatorie” ca să avem voie să mergem la piață, la film sau în concediu?

Știu că e foarte greu să accepți că ai greșit, că e și mai greu să accepți că te-ai lăsat indus în eroare. Dar să persiști cu bună știință în „greșeală” făcând abstracție de orice cost, e de-a dreptul malefic.

Articol apărut inițiat pe pagina Minds a autorului.

Surse:

[1] – https://www.kekstcnc.com/media/2793/kekstcnc_research_covid-19_opinion_tracker_wave-4.pdf

[2] – https://web.archive.org/web/20200407204000/

[3] – https://www.dw.com/en/coronavirus-what-are-the-lockdown-measures-across-europe/a-52905137

[4] – https://www.thelocal.se/20200506/swedish-doctors-investigate-whether-young-child-died-from-coronavirus/

[5] – https://www.rivm.nl/en/novel-coronavirus-covid-19/testing-for-covid-19/pcr-test

[6] – https://www.stiridecluj.ro/sport/cfr-cluj-da-in-judecata-clinica-regina-maria-pentru-testele-fals-pozitive

Datele statistice despre numărul total de cazuri înregistrate ca fiind pozitive, și despre numărul total de morți atribuite bolii au fost luate de pe COVID19 Dashboard menținut de Johns Hopkins ( link ), numărul total de cazuri active, precum și populația de referință la nivelul anului 2020 au fost colectate de pe https://www.worldometers.info

Scris de
Valentin Berceanu
Discută

Newsletter

Abonează-te la newsletter-ul nostru. Nu scriem des, dar, când scriem, e ceva important.

Cuprins

Contact

Ai o sugestie? O întrebare?

Susține proiectele Institutului Mises

Activitatea noastră este posibilă prin folosirea judicioasă a sumelor primite de la susținători.

Orice sumă este binevenită și îți mulțumim!