De la recesiuni la maladii, eșecul guvernamental este endemic

De la recesiuni la maladii, eșecul guvernamental este endemic

Intervenția guvernamentală masivă în urma Crizei Financiare Globale nu a prevenit Marea Recesiune, ci de fapt a adâncit-o și prelungit-o până când pandemia COVID-19 și carantinele guvernamentale au indus o nouă cădere în spirală a economiei în 2020. Au urmat stimuli monetari și fiscali de creștere economică și mai mari, exacerbând distorsiunile economice precedente. Tot așa cum politicile macroeconomice contra-ciclice au transformat criza financiară într-o depresiune, răspunsul sanitar al autorităților pare de asemenea ineficace în confruntarea cu pandemia COVID-19.

Un răspuns contra-intuitiv și riscant

La început, guvernele au îmbrățișat o paradigmă mult prea ambițioasă de dobândire a imunității colective via carantine stricte și vaccinare în masă. Celebrul slogan „netezirea curbei” care promova carantinele ca singura soluție pentru a evita o prăbușire a infrastructurii medicale s-a metamorfozat rapid în „carantine până la vaccinare”. Argumente convingătoare cu privire la faptul că restricțiile și carantinele severe nu generează cele mai bune rezultate medicale, ci încalcă în mod neavenit libertățile civile, creează haos economic și cauzează probleme sociale și medicale severe pe termen lung au fost în bună măsură ignorate. Majoritatea guvernelor occidentale au menținut carantinele operaționale până spre sfârșitul primăverii 2021, când campania de vaccinare în masă era deja în plină derulare.

Vaccinarea în masă a reprezentat pilonul principal al răspunsului medical guvernamental în timp ce doctorii au fost descurajați în a experimenta și folosi tratamente timpurii. Când se confruntă cu o problemă, majoritatea indivizilor raționali caută o soluție rapidă, simplă și cât mai puțin costisitoare. Nu și birocrațiile medicale occidentale. Tratamente timpurii ieftine aplicate în pionierat cu rezultate promițătoare au fost respinse și chiar de-a dreptul interzise. Or, experiența medicilor din linia întâi a arătat că tratamentele timpurii au scăzut dramatic spitalizările și decesele COVID-19. Tratamentul timpuriu eficace nu include doar medicamente, ci și vitamine și suplimente naturale care întăresc sistemul imunitar și nu au practic deloc efecte secundare.

Singurul tratament timpuriu promovat de doctorul Fauci și aprobat de Administrația Alimentelor și Medicamentelor din SUA (FDA) a fost utilizarea medicamentului Remdesivir, care se pare că are o eficiență neconvingătoare și efecte secundare serioase. Medicamentul este de asemenea foarte scump la prețul de aproximativ 3 000 $ pe tratament, comparativ cu Hidroxiclorochina (HCQ), care costă mai puțin de 10 $, spre exemplu. Acest fapt ridică multe semne de întrebare cu privire la interesele financiare neortodoxe și rolul marilor companii farmaceutice în dirijarea răspunsului guvernamental. În acest caz particular, a fost demarată o campanie foarte intensă de denigrare a HCQ, care a inclus publicarea unui studiu fals in prestigiosul jurnal medical The Lancet. Aceasta a fost urmată de o interzicere totală în Franța a unui tratament care în mod potențial ar fi putut salva multe vieți.

Încă de la început, recursul aproape exclusiv la vaccinare în mijlocul pandemiei a părut mult prea optimist și riscant multor experți. Este nevoie de mulți ani pentru a dezvolta un vaccin eficient pentru un virus care poate suferi mutații rapide. Sunt necesare, de asemenea, testări îndelungate pentru a verifica siguranța vaccinului, în mod deosebit pentru o epidemie cu o rată scăzută a mortalității. Astfel de preocupări nu au reținut atenția autorităților medicale, care au vărsat zeci de miliarde de dolari americani pentru a subvenționa dezvoltarea vaccinelor COVID-19. Aproximativ 7,5 miliarde de doze de vaccin au fost deja administrate la nivel global și alte câteva miliarde au fost comandate în plus, pentru a acoperi întreaga populație cât și injecții de rapel. Se așteaptă ca doar firma Pfizer/BioNTech să producă 3 miliarde de doze în acest an și 4 miliarde anul viitor, cu vânzări estimate la 50 de miliarde USD numai pentru anul 2021. Dacă vaccinarea coronavirus devine periodică, ca vaccinarea anti-gripală, aceasta va deveni o afacere extrem de lucrativă în valoare de sute de miliarde de dolari americani pentru „Big Pharma”. Însă un motiv mai mare de neliniște decât costul financiar al campaniei globale de vaccinare sunt beneficiile sale medicale incerte.

Vaccinarea COVID-19 în masă nu este o soluție magică

Experții medicali guvernamentali au proslăvit vaccinarea în masă ca singura modalitate de a întrerupe transmiterea virusului și de a depăși pandemia. Însă alți oameni de știință s-au îndoit de acest lucru, deoarece coronavirusul dezvoltă rapid noi mutații și nu e sigur că vaccinurile vor bloca transmiterea sa. Dr. Joseph Mercola, Dr. Robert Malone și alți experți au argumentat chiar că vaccinurile „sparte”, i.e. vaccinuri care previn boala fără a opri infecția, vor incita virusul să evadeze din răspunsul imunitar mai puternic dobândit de persoanele vaccinate și să dea naștere prin mutații unor variante mult mai virulente. Cu alte cuvinte, beneficiile individuale ale unui risc mai scăzut de spitalizare și deces ar putea fi contrabalansate de mutații mai periculoase ale virusului care pot înrăutăți pandemia.

În mod evident, nu este ușor pentru publicul general să evalueze dovezile științifice în favoarea sau împotriva vaccinării în masă. În orice caz, guvernele nu au permis desfășurarea unei astfel de dezbateri în mediile de comunicare în masă cele mai urmărite. Oricum ar sta lucrurile, răspândirea rapidă a variantei delta în țări cu o rată ridicată de vaccinare a generat îndoieli serioase că vaccinarea în masă ar putea pune capăt pandemiei. Mai ales dacă eficacitatea vaccinelor scade la niveluri îngrijorătoare după aproximativ șase luni și atât persoanele vaccinate cât și persoanele nevaccinate prezintă încărcături virale de un nivel ridicat similar care se pot răspândi.

Dacă beneficiile vaccinurilor COVID-19 sunt mai curând terapeutice decât o piedică în calea infecției atunci cum poate fi atinsă vreodată imunitatea colectivă? Și dacă imunitatea colectivă nu poate fi atinsă, de ce să segregăm oamenii în funcție de statutul vaccinal ori să vaccinam copii și adolescenți despre care se știe că nu se îmbolnăvesc grav de la COVID-19? Acestea sunt întrebări relevante care se datorează, de asemenea, numărului mare de efecte adverse severe imediate și decese legate de vaccinarea COVID-19 în SUA și UE cât și efectelor secundare potențiale pe termen lung presupuse de utilizarea unor tehnologii vaccinale noi.

Ce urmează?

Mai mulți experți propun o schimbare de focalizare, de la vaccinarea în masă la întărirea imunității și tratamente timpurii care reduc numărul de pacienți ce dezvoltă simptome severe. Vaccinarea voluntară ar trebui recomandată în principal persoanelor vulnerabile pentru care beneficiile exced cu siguranță riscurile.

Cu toate acestea, multe autorități medicale insistă asupra vaccinării obligatorii în masă. Mai multe țări, precum Israel, Regatul Unit și SUA au început deja să ofere injecții de rapel („booster”), ajustând în același timp validitatea pasurilor sanitare și extinzând vaccinarea la copii. Președintele Biden a instituit obligativitatea vaccinării sau testării săptămânale pentru toate companiile cu mai mult de 100 de angajați. Această măsură obligatorie urmează să afecteze nu mai puțin de 100 de milioane de americani și a fost criticată ca fiind deopotrivă autoritară și neconstituțională. Președintele Biden pretinde că vaccinul este „sigur, eficace și gratuit”, și, totuși, aproape 80 de milioane de americani sunt încă nevaccinați, vasăzică subminând răspunsul medical al guvernului. Acest lucru pare să sfideze realitatea din moment ce vaccinul nu previne infecția și transmiterea bolii, își pierde eficiența în câteva luni și a fost asociat cu numeroase și uneori severe efecte secundare. Nici nu este „gratuit”, deoarece costul campaniei de vaccinare care se ridică deja la zeci de miliarde de dolari va fi în cele din urmă achitat de contribuabilul american care este presat puternic să își facă injecția. Apropo, când ați mai văzut ultima oară milioane de consumatori refuzând un produs folositor sau un serviciu care le este oferit gratis?

Strategia medicală COVID-19 ne lasă cu un acut sentiment de déjà-vu. Guvernele au încercat cu obstinație să „stimuleze” creșterea economică de aproape 15 ani fără nici un rezultat. În toată această perioadă, economiștii convenționali au rămas nemișcați de argumentele care spun că intervenția guvernamentală înrăutățește lucrurile deoarece prelungește alocarea eronată de resurse și favorizează sărăcirea populației pe termen lung. Nu putem decât spera că o poveste similară, dar cu consecințe mult mai severe, nu se derulează acum și în domeniul medical.

Articol apărut inițial la Mises.org.

Scris de
Mihai Macovei
Discută

Autori

Arhivă

Newsletter

Abonează-te la newsletter-ul nostru.

Susține proiectele Institutului Mises

Activitatea noastră este posibilă prin folosirea judicioasă a sumelor primite de la susținători.

Orice sumă este binevenită și îți mulțumim!

Contact

Ai o sugestie? O întrebare?

Cuprins