Dacă oamenii se opun, regimul vaccinării obligatorii se prăbușește

Dacă oamenii se opun, regimul vaccinării obligatorii se prăbușește

Începând din vara anului trecut, mai multe țări au introdus „permise de sănătate” obligatorii și au făcut obligatorie vaccinarea împotriva Covid-19. Obligativitatea vaccinării reprezintă o încălcare masivă a drepturilor omului, iar justificarea medicală a acestora s-a diminuat pe parcurs. Cu toate acestea, guvernele își intensifică hotărârea de a vaccina pe toată lumea. Dar, vor accepta oamenii acest abuz? Ar trebui ei să lase guvernele să decidă asupra problemelor individuale de sănătate?

Ce arată statisticile privind vaccinarea?

Franța a fost printre primele țări care au anunțat introducerea unui permis de sănătate și a vaccinării obligatorii pentru personalul medical la mijlocul lunii iulie 2021, în ciuda asigurărilor anterioare că vaccinarea va rămâne o chestiune de alegere liberă. Permisul de sănătate care dovedește că titularul a fost vaccinat, că s-a vindecat de boală sau că a avut un test recent negativ este necesar pentru a intra în cafenele, restaurante, centre comerciale, locuri de cultură sau pentru a urca în tren sau avion. Viața trebuie să fie foarte plictisitoare pentru francezii care nu au un permis de sănătate, dar acesta este prețul pe care trebuie să-l plătească atunci când guvernul și-a stabilit obiectivul de a vaccina pe toată lumea. După anunțul privind permisul de sănătate, numărul zilnic de vaccinări cu prima doză a s-a dublat, dar a scăzut brusc la mai puțin de 0,1% din populație la începutul lunii septembrie (graficul 1).

Graficul 1: Vaccinările zilnice cu prima doză în Franța

Sursa: Our World in Data

Rata cumulată de vaccinare cu prima doză a sărit peste 70% la începutul lunii septembrie, dar a crescut doar încet după aceea (graficul 2). Cu aproximativ 80% din populație vaccinată, Franța se află acum printre cele mai vaccinate țări din Europa. Dar, obiectivul de vaccinare completă rămâne îndepărtat, iar guvernul a introdus în Parlament o legislație și mai dură împotriva celor nevaccinați, prin eliminarea testului negativ din permisul de sănătate. În plus, președintele Macron a stârnit indignarea opiniei publice jurând că îi va „enerva” pe cei nevaccinați, calificându-i drept persoane iresponsabile care nu pot fi considerate cetățeni francezi.

Graficul 2: Vaccinările cumulate cu prima doză în Franța

Sursa: Our World in Data

Italia a făcut un pas mai departe și a făcut obligatoriu certificatul de sănătate pentru toți lucrătorii începând cu 15 octombrie și a anunțat vaccinarea obligatorie pentru toate persoanele cu vârsta de peste 50 de ani în ianuarie 2022. Lucrătorii care nu se conformează riscă amenzi drastice, între 600 și 1.500 de euro, în timp ce sancțiunea pentru angajatori variază între 400 și 1.000 de euro. Rezultatele vaccinării au dezamăgit așteptările oficiale mai rău decât în Franța. Rata zilnică de vaccinare cu prima doză a scăzut efectiv până aproape de zero spre la începutul lunii noiembrie și a rămas jos după aceea (graficul 3). Ponderea cumulată a primei doze de vaccinare în totalul populației a crescut doar puțin, de la un nivel deja ridicat de 75% la 80% în ianuarie 2022 (graficul 4).

Graficul 3: Vaccinările zilnice cu prima doză în Italia

Sursa: Our World in Data

Graficul 4: Vaccinări cumulate cu prima doză în Italia

Sursa: Our World in Data

După ce a introdus o carantină pentru cei nevaccinați la jumătatea lunii noiembrie 2021, Austria a fost prima democrație occidentală care a impus vaccinarea obligatorie pentru toți rezidenții cu vârsta de 14 ani și peste, începând cu februarie 2022 (amânată ulterior pentru aprilie 2022). De asemenea, a anunțat amenzi de până la 3.600 de euro pentru cei care nu se conformează mandatului de vaccinare. Dar, după o dublare de scurtă durată a ratelor zilnice de vaccinare, acestea din urmă au scăzut din nou aproape spre zero până în ianuarie 2022 (graficul 5). Numărul cumulat de vaccinări cu prima doză a crescut doar de la aproximativ 65% din totalul populației în octombrie 2021 la aproximativ 73% în ianuarie 2022.

Graficul 5: Numărul zilnic de vaccinări cu prima doză în Austria

Sursa: Our World in Data

În septembrie 2021, președintele Biden a anunțat obligativități extinse care impun ca toți lucrătorii din companiile cu mai mult de o sută de angajați să fie vaccinați sau să se supună săptămânal unui test de depistare a virusului, precum și vaccinarea obligatorie pentru lucrătorii din sectorul sanitar finanțat de Medicare sau Medicaid. De asemenea, a decretat vaccinarea obligatorie pentru toți angajații și contractorii guvernului federal. În ciuda acestor ordine stricte, numărul zilnic de vaccinări cu prima doză a intrat de fapt pe un trend descrescător (graficul 6), în timp ce ponderea totală a populației care a primit o primă injecție a crescut doar modest, de la aproximativ 65% în septembrie la 75% la începutul lunii ianuarie 2022.

Graficul 6: Numărul zilnic de vaccinări cu prima doză în SUA

Sursa: Our World in Data

Urmând o strategie „zero covid”, precum China, Australia a pus toate orașele mari sub regim draconic de carantină în cursul verii trecute. După această „terapie de șoc”, ponderea populației care a primit o primă injecție a urcat de la mai puțin de 25% la începutul lunii iulie la 70% în octombrie 2021 (Graficul 7). Când a sosit varianta Delta, guvernul australian a relaxat strategia „zero covid”, cel mai probabil mulțumit de campania de vaccinare record.

Graficul 7: Numărul cumulat de vaccinări cu prima doză în Australia

Sursa: Our World in Data

Sunt justificate ordinele de vaccinare?

Inițial, guvernele care au introdus permise de sănătate au susținut că vaccinarea Covid-19 nu era obligatorie, deși permisele restricționau drastic drepturile omului, libertățile individuale și bunăstarea celor nevaccinați. Ulterior, mai multe guverne din țări precum SUA, Austria, Italia, Germania, Cehia, Grecia și Canada (Quebec) au recunoscut pe față că introduc vaccinarea obligatorie pentru o parte sau pentru întreaga populație. Presiunea politică agresivă în favoarea vaccinării nu este doar nedreaptă din punct de vedere legal și moral, ci și din ce în ce mai mult în contradicție cu realitatea medicală. După cum subliniază Ryan McMaken, vaccinurile Covid-19 nu previn îmbolnăvirea și nici nu opresc răspândirea virusului. Prin urmare, este evident că afirmația președintelui Biden că răspândirea Covid-19 este o „pandemie a celor nevaccinați” este doar o perdea de fum pentru a ascunde ineficiența vaccinurilor și a altor politici de sănătate publică. Acest lucru este valabil mai ales atunci când datele arată că, în ciuda vaccinării pe scară largă, decesele cauzate de Covid-19 au crescut în 2021 față de 2020, atât în SUA, cât și în UE, iar orașul New York, de exemplu, s-a confruntat cu o creștere a numărului de cazuri de Covid-19 ca și alte state americane, deși avea cele mai stricte mandate de vaccinare din țară.

Odată cu sosirea variantei Omicron, argumentele medicale pentru vaccinarea obligatorie au devenit și mai subțiri. În timp ce numărul cazurilor de Covid-19 a crescut substanțial, spitalizările și decesele au rămas relativ scăzute din cauza simptomelor mai ușoare. Mulți experți, inclusiv țarul Covid din Danemarca și oficiali ai OMS, consideră că răspândirea rapidă a Omicron este un semn că pandemia este pe cale să se încheie, datorită unui virus slăbit care întărește imunitatea naturală. Cu toate acestea, politicienii par să ignore dovezile științifice atunci când nu le convine și au folosit valul Omicron ca pretext pentru a accelera campania de vaccinare cu doze de rapel, deși eficiența acestora din urmă rămâne incertă. De asemenea, nu au arătat nicio intenție de a slăbi vaccinarea obligatorie după autorizarea mai multor medicamente antivirale pentru Covid-19. Tratamentele la domiciliu reduc riscul de spitalizare cu aproape 90% și ar putea schimba situația în cazul pandemiei, dar guvernul american a comandat doar aproximativ 10 milioane de astfel de tratamente.

Strategiile de sănătate publică defectuoase și mincinoase privind Covid-19 s-au bazat aproape în întregime pe vaccinarea în masă, în detrimentul tratamentelor timpurii pentru a preveni spitalizările și al creșterii numărului de paturi de spital de terapie intensivă, care ar fi costat doar o fracțiune din sutele de miliarde de dolari cheltuite pentru campaniile de vaccinare. Recent, autoritatea de reglementare a medicamentelor din UE, Agenția Europeană pentru Medicamente, a pus sub semnul întrebării fezabilitatea vaccinurilor de rapel frecvente contra Covid-19, care ar putea afecta negativ răspunsul imunitar. Dovezile financiare indică în continuare faptul că Big Pharma este adevăratul beneficiar al panicii Covid-19 și al vaccinărilor în masă promovate agresiv, aproape la pas, în întreaga lume.

În aceste condiții, nu este surprinzător faptul că mulți oameni nu au încredere și se opun mandatelor de vaccinare, în ciuda faptului că au de îndurat greutăți enorme. Graficele de mai sus arată că ratele de vaccinare au crescut în țările care au impus permise de sănătate, dar au rămas sub așteptările oficialilor publici. Ponderea celor nevaccinați în totalul populației este încă mare, de aproximativ 20-25%, iar numărul persoanelor care refuză vaccinarea probabil că va crește, deoarece vaccinarea în masă a fost extinsă la copii și la rapeluri suplimentare.

În Europa, rezistența la vaccinarea obligatorie a avut loc în primul rând prin proteste uriașe care au implicat zeci de mii de participanți. În SUA, mai multe state conduse de republicani, companii private și grupuri religioase au depus contestații legale împotriva obligativității vaccinării. Multe companii mari au suspendat cerințele de vaccinare în urma unor hotărâri judecătorești împotriva decretelor federale și a lipsei de forță de muncă. În cele din urmă, Curtea Supremă a SUA a blocat decretul de vaccinare al președintelui Biden pentru marile întreprinderi, dar a menținut cerința de vaccinare pentru personalul medical. Lucrătorii din domeniul sănătății care erau sceptici în privința vaccinurilor au fost deja concediați sau și-au părăsit locurile de muncă, ceea ce a agravat deficitul de forță de muncă. Au existat, de asemenea, apeluri la nesupunere civică în Australia, care a avut de suferit în urma unor carantinări extreme, și în Belgia, unde teatrele au refuzat să închidă în decembrie și, în cele din urmă, au obținut dreptul legal de a rămâne deschise.

Doar rezistența populației poate opri acțiunile opresive ale statului

Exemplele de mai sus ilustrează foarte bine faptul că opoziția față de mandatele de vaccinare nu a fost în zadar. Atunci când statele abuzează de prerogativele lor, poporul are dreptul de a se opune încălcărilor grave ale libertăților și drepturilor omului. Dacă astăzi oamenii tolerează faptul că guvernarea îi scoate țapi ispășitori și îi pedepsește pe cei nevaccinați în scopuri politice, cel mai probabil se va deschide calea pentru alte abuzuri asupra întregii societăți în viitor. Atât cei vaccinați, cât și cei nevaccinați au un interes comun în a păstra libertatea individuală și nu are sens ca cei dintâi să creadă în propaganda oficială de învinovățire (așa cum arată sondajele din Germania, Europa sau Canada). Dacă strategia electorală perversă a președintelui Macron de a enerva minoritatea celor nevaccinați dă roade, cel mai probabil se va simți încurajat să vină cu măsuri și mai abuzive mai târziu.

În capodopera sa Discurs asupra servituții voluntare, filosoful politic din secolul al XVI-lea Étienne de la Boétie a susținut dreptul oamenilor de a se opune conducătorilor nedrepți. El a remarcat cu înțelepciune că orice guvernare se bazează pe consimțământul poporului și a concluzionat că nu este necesar să răstorni un tiran prin violență, deoarece acesta este învins automat dacă poporul refuză să-și accepte propria sclavie. Apelul timpuriu al lui La Boétie la nesupunere civilă și la rezistență non-violentă a maselor împotriva tiraniei este atemporal:

Hotărâțivă-vă să nu vă mai supuneți, și veți fi imediat eliberați. Nu vă cer să puneți mâna pe tiran pentru a-l răsturna, ci pur și simplu să nu-l mai susțineți; atunci îl veți vedea, asemenea unui mare colos al cărui piedestal a fost îndepărtat, cum cade prin propria greutate și se sfărâmă în bucăți.

Scris de
Mihai Macovei
Discută

Autori la MisesRo

Arhivă

Newsletter

Abonează-te la newsletter-ul nostru.

Susține proiectele Institutului Mises

Activitatea noastră este posibilă prin folosirea judicioasă a sumelor primite de la susținători.

Orice sumă este binevenită și îți mulțumim!

Contact

Ai o sugestie? O întrebare?