Legea, drepturile de proprietate și poluarea aerului – Murray N. Rothbard

Descriere

Scopul volumului de față este de a facilita cunoașterea punctelor esențiale ale viziunii libertariene asupra dreptului, prin punerea la dispoziția publicului, în limba română, a două texte edificatoare asupra acestui subiect, aparținând lui Murray Rothbard, considerat fondatorul libertarianismului modern.

Principalul text inclus în volum, „Legea, drepturile de proprietate și poluarea aerului”, oferă – pe fundalul unei remarcabile analize asupra problemei poluării – o perspectivă de ansamblu asupra acestei viziuni, îmbinând expunerea teoretică succintă și limpede a ideilor libertariene esențiale cu prezentarea fizionomiei pe care diverse instituții juridice ar dobândi-o prin punerea în aplicare a acestor idei. Analiza deosebit de detaliată realizată de Rothbard cu privire la instituții precum legitima apărare, sarcina probei, standardul de apreciere a probelor în stabilirea răspunderii, acțiunile colective ș.a. este ușor de urmărit și de înțeles prin faptul că este circumscrisă unei probleme juridice contemporane ce suscită controverse considerabile: răspunderea pentru poluare. Murray Rothbard scria în prefața din 1985 la Manifestul Libertarian că ideile sale din acea carte au fost elaborate ulterior în Etica libertății și în eseul de față, „unde sunt modificate parțial și dezvoltate vederile mele despre legile poluării și funcția dreptului în general”.

Cel de-al doilea text din volum, „Despre Libertate și drept”, reprezintă o recenzie scrisă de Rothbard cu privire la o lucrare a unui jurist și politolog italian, Bruno Leoni. Importanța acestui text în cunoașterea concepției juridice libertariene constă în facilitarea înțelegerii modului în care se raportează aceasta față de alte viziuni asupra dreptului, respectiv prin continuitate sau delimitare. De aceea, selectarea acestui text nu a fost realizată pentru cunoașterea per se a operei lui Leoni, ci pentru a ilustra, pe de o parte, ideile despre drept pe care Rothbard le valorifică din concepțiile și tradițiile juridice anterioare, iar, pe de altă parte, punctul de cotitură la care se află doctrina libertariană față de acestea.

Nicolae Săcrieru