V. Socialismul și calculul economic

Economiștii austrieci au favorizat întotdeauna, implicit, politicile de piață liberă; dar, în lumea calmă și relativ liberă a sfârșitului de secol nouăsprezece, ei se puteau încă deroga de la sarcina elaborării unei analize explicite a libertății și intervențiilor guvernamentale.

Însă Ludwig von Mises, activând într-un mediu de etatism și socialism accelerat, și-a concentrat forța analitică și pe teoria economică a intervențiilor și planificării guvernamentale, în paralel cu dezvoltarea în continuare a teoriei ciclurilor economice. Articolul său din 1920, Die Wirtschaftsrechnung im Sozialistischen Gemeinwesen (trad. engl. Economic Calculation in the Socialist Commonwealth, 1934), a avut efectul unui detonator: el a demonstrat pentru întâia oară că socialismul nu este un sistem viabil într-o economie industrializată; într-adevăr, Mises a arătat că o economie socialistă, lipsită total de sistemul de prețuri al pieței libere, nu permite calculul economic rațional al costurilor sau alocarea eficientă a factorilor de producție pentru cele mai solicitate utilizări. Deși din nou netradusă în limba engleză până în 1934, demonstrația lui Mises a avut un impact enorm asupra socialiștilor europeni care, decenii de-a rândul, au încercat să o infirme și să avanseze modele viabile de planificare socialistă. Mises și-a dezvoltat analiza într-o cuprinzătoare critică a socialismului, Sozialismus (1922) (trad. engl.: Socialism: an Economic and Sociological Analysis, 1936). Dar înainte de a fi traduse în engleză devastatoarele sale critici, în lumea economiștilor americani s-a răspândit vestea că socialistul polonez Oscar Lange ar fi „respins” argumentul lui Mises, dispensându-i pe ceilalți socialiști de sarcina confruntării nemijlocite cu propria contribuție a autorului. Confirmarea dramatică a tezei lui Mises a adus-o adâncirea falimentului binecunoscut al planificării economice comuniste în Rusia și Estul Europei – tot mai puternic industrializate după al doilea război mondial – însă demonstrația sa propriu-zisă este și astăzi, practic, uitată.

Dacă socialismul este impracticabil, la fel stau lucrurile și cu actele specifice de intervenție guvernamentală în mersul pieței, pentru care Mises obișnuia să întrebuințeze – în chip de poreclă – numele de „intervenționism”. Într-o serie de articole scrise în anii 1920 și grupate apoi în volumul Kritik des Interventionismus (1929) (trad. engl.: A Critique of Interventionism, 1977), Mises a criticat și respins definitiv numeroase măsuri economice etatiste. Socialismul și intervenționismul fiind deopotrivă neviabile, ne rămâne liberalismul „laissez-faire” – adică economia de piață liberă. Analiza meritelor liberalismului clasic este dezvoltată în remarcabila lucrare Liberalismus (1927) (trad.eng.: The Free and Prosperous Commonwealth, 1962), unde Mises pune în evidență strânsa interdependență dintre pacea internațională, libertățile civile și economia de piață liberă.

Scris de
Murray N. Rothbard
Discută

Newsletter

Abonează-te la newsletter-ul nostru. Nu scriem des, dar, când scriem, e ceva important.

Cuprins

Contact

Ai o sugestie? O întrebare?

Susține proiectele Institutului Mises

Activitatea noastră este posibilă prin folosirea judicioasă a sumelor primite de la susținători.

Orice sumă este binevenită și îți mulțumim!