Există două moduri de conducere a afacerilor în cadrul societății umane, adică în cadrul cooperării pașnice dintre oameni. Unul este managementul birocratic, și celălalt este managementul profitului.
Este știut faptul că managementul profitului este foarte nepopular în zilele noastre. Oamenii sunt dornici să înlocuiască cu planificarea totală a unei autorități centrale – adică socialismul – supremația consumatorilor din economia de piață. Dar, în același timp, aceiași oameni uneori învinuiesc neajunsurile birocrației. Ei nu își dau seama că, prin dorința lor de a suprima managementul profitului, ei înșiși cer din ce în ce mai multă birocratizare, chiar deplina birocratizare la nivelul tuturor afacerilor umane.
Există domenii ale activităților umane în care nu se poate pune problema managementului profitului și în care managementul birocratic trebuie să domine. Un departament de poliție nu poate fi condus conform metodelor la care se recurge în conducerea unei întreprinderi. O brutărie servește un număr definit de oameni – clienții săi – prin vânzarea treptată a bunurilor pe care le produce; patronajul consumatorilor este cel care asigură legitimitatea socială – profitabilitatea – brutăriei. Un departament de poliție nu poate să-și „vândă” produsele; realizările sale, oricât de valoroase și chiar indispensabile, nu au preț pe piață și de aceea nu pot fi comparate cu cheltuielile făcute pentru a le realiza.
Această lucrare nu condamnă sau învinuiește birocrația. Ea încearcă să sublinieze ce înseamnă managementul birocratic al afacerilor și prin ce diferă de managementul profitului. Mai mult, arată în ce domenii managementul birocratic este singura modalitate de a conduce afacerile. În sfârșit, dorește să arate efectele pe care le-au produs și pe care le vor produce și în viitor încercările guvernelor contemporane și ale partidelor politice de a înlocui afacerile private cu acțiunea guvernamentală.
Examinarea acestor probleme asigură capacitatea necesară pentru corecta evaluare a celor două sisteme de organizare economică a societății, economia de piață și socialismul. Ea dezvăluie sensul programului lui Lenin „de a organiza toată economia națională după modelul poștei”, de a face din ansamblul societății „o slujbă și o întreprindere” și de a transforma toți cetățenii în „angajați ai statului”*).
Această lucrare a fost scrisă și publicată pentru prima dată în 1944. Se referă la unele condiții și persoane ale acelor timpuri. Aparențele exterioare ale condițiilor s-au schimbat într-o oarecare măsură, iar unii idoli din 1944 și-au pierdut aureola. Dar caracteristicile esențiale ale problemelor politice nu s-au schimbat. Marele conflict istoric între colectivism și individualism împarte omenirea în două tabere adverse, ca și acum 18 ani. De aceea studierea contrastului între managementul birocratic și cel al profitului este încă de actualitate.
New York
Ianuarie 1962
*) Cf. Lenin, State and Revolution (1917, ed. din 1932 a International Publishers, New York), pag. 44, 83, 84.
