Asimetria asimptomatică

Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la Facebook, parcă-mi tresare și acum creierul de mirare.

Aceiași „utilizatori” care în urmă cu un an aplaudau fugărirea asimptomaticilor cu izoleta sau încarcerarea lor forțată sunt cei care solicită, ca imperativ categoric, acordarea de privilegii vaccinaților, segregarea și discriminarea populației între virtuoșii purtători ai certificatului de vaccinare și restul.

Asta în pofida faptului că datele arată că, cel puțin din punct de vedere al transmisibilității (de care se temeau în urmă cu un an), vaccinații sunt noii asimptomatici (persoane care pot răspândi inconștient virusul, ca urmare a faptului că suferă de forme ușoare, de cele mai multe ori insesizabile ale bolii). Transmisibilitatea transfrontalieră este în prezent un atribut exclusiv al vaccinaților. Ca nevaccinat nu poți trece o graniță fără să prezinți un test negativ, de cele mai multe ori unul PCR (și la dus și la întors). Similar, în majoritatea statelor și transmisibilitatea intrastatală: vaccinații au privilegiul de a fi singurii acceptați necondiționat la evenimente aglomerate, cum ar fi concertele sau meciurile de fotbal.

Ce ignoră activiștii apocaliptici ai pandemiei, fie ei utilizatori de Facebook sau decidenți sanitari sau politici, este comportamentul uman. Datele arată că vaccinul conduce într-adevăr la reducerea semnificativă a numărului de cazuri grave și a mortalității, însă nu a transmisibilității.

Motivul: potențialul efect al vaccinurilor de reducere a transmisibilității este compensat cu vârf și-ndesat de tendința naturală de relaxare, alimentată însă și de propaganda oficială, a celor vaccinați. Aceștia sunt tentați și încurajați de autorități să se creadă supraoameni sau, dacă nu, măcar reprezentanții omului nou. Ei își fundamentează superioritatea morală pe stoicismul cu care au suportat o înțepătură și-i acuză pe ceilalți de free-riding, în pofida faptului că nici măcar n-au suportat costurile vaccinării, acestea fiind sindicalizate și suportate de toți contribuabilii, vaccinați sau nu. În teorie s-ar putea spune că, prin faptul că s-au vaccinat și nu au mai făcut forme mai grave, au redus costurile sistemului sanitar, însă în realitate bugetele au rămas identice.

Prin promovarea privilegiilor, autoritățile, ignorând faptul că este absolut normal și rațional ca o persoană vaccinată să-și schimbe comportamentul (vezi poza – comentariul pertinent al unui utilizator de Facebook), nu fac altceva decât să deschidă larg ușa unui nou val, pe care evident că-l vor pune eronat în cârca nevaccinaților (în pofida faptului că nevaccinați nu au avut motivații să-și schimbe radical comportamentul, precum au avut cei vaccinați).

Cel puțin în interacțiunea cu persoanele vulnerabile, și cei vaccinați și cei nevaccinați ar trebui să se comporte la fel de prudent ca și până în prezent. Interesant că în prezent radicalii vaccinați invocă un argument darwinist pe care anul trecut îl respingeau. Dacă anul trecut acuzau tabăra adversă că susține politici de tipul „survival of the fittest”, în prezent ei sunt cei care pledează pentru un comportament de tipul „survival of the smartest”: dacă sunt proști și nu s-au vaccinat, merită să moară!

Cum vaccinul pare a avea mai ales efecte profilactice (conduce la forme mai ușoare ale bolii și reduce mortalitatea, însă nu și transmisibilitatea), decizia vaccinării este în prezent mai degrabă una personală. Fiecare individ își poate face calculul cost-beneficiu al vaccinării, în funcție de vârstă, comorbidități, nu numai ale sale, ci și ale persoanelor cu care locuiește etc.

Fapt ignorat și de ceilalți activiști, antivax, în momentul în care fac propagandă împotriva vaccinării în rândul persoanelor în vârstă, invocând potențialele efecte colaterale pe termen lung. Despre ce termen lung putem vorbi în cazul unor persoane de peste 65-70 de ani?

PS: referitor la comparația Covid cu gripa, nu pot să nu remarc o altă asimetrie. Anul trecut se compara mortalitatea unui virus fără tratament și vaccin cu cea a unei boli cu tratament și vaccin și cu un istoric îndelungat care a permis adaptarea organismului.

Scris de
Florin Rusu
Discută

Newsletter

Abonează-te la newsletter-ul nostru.

Susține proiectele Institutului Mises

Activitatea noastră este posibilă prin folosirea judicioasă a sumelor primite de la susținători.

Orice sumă este binevenită și îți mulțumim!

Autori

Arhivă

Cuprins

Contact

Ai o sugestie? O întrebare?