I Care este problema pe care dorim sa o rezolvăm când încercăm să construim o ordine economică rațională? Dacă ne bazăm pe anumite ipoteze familiare răspunsul este suficient de simplu. Dacă deținem toată informația relevantă, dacă plecăm de la un...
Friedrich August von Hayek este unul dintre cei mai importanți și faimoși economiști ai Școlii austriece. S-a născut la Viena în 1899 și a urmat cursurile Universității din Viena, obținând doctorate în 1921 și 1923, în drept și, respectiv, științe politice. A avut înclinații socialiste până când a întâlnit și citit tratatul lui Ludwig von Mises, Socialismul, care i-a schimbat perspectiva într-una liberală. A participat la seminarul privat condus de Mises și a devenit coleg și student al său în cadrul Institutului pentru Studiul Conjuncturii, unde a aplicat și elaborat teoriile economice și în special pe cea a ciclului economic dezvoltată de acesta din urmă.
Ulterior a devenit profesor la London School of Economics, unde a predat teoria ciclului economic, contestată ulterior de scrierile lui Keynes care au devenit rapid foarte populare în anii 1930, disputa intelectuală dintre cei doi fiind de notorietate.
Din 1950 Hayek a devenit profesor în cadrul Comitee on Social Thought al Universității din Chicago. În această perioadă Hayek a încetat să cerceteze teoriile economice și s-a concentrat pe psihologie, filosofie și teorie politică.
În 1974 a primit premiul Nobel în economie, fapt care a reaprins imediat interesul pentru teoriile economice ale Școlii austriece. Hayek a conferențiat și publicat până la o vârstă înaintată, ultima sa carte fiind publicată în 1988.
A murit în 1992 la Freiburg, Germania, unde a trăit și predat după ce a părăsit Chicago în 1961.
Printre economiștii convenționali este cunoscut în special pentru populara sa carte Drumul către servitute (1944) și pentru cercetările sale asupra cunoașterii din anii 1930 și 1940. Specialiștii în teoria ciclului economic îi recunosc munca timpurie despre fluctuațiile industriale, iar teoreticienii moderni ai informației apreciază adesea lucrările sale referitoare la rolul prețurilor de transmitere a cunoașterii, chiar dacă multe din concluziile sale sunt disputate. Cercetările lui Hayek sunt, de asemenea, apreciate și cunoscute în domeniile filosofiei politice, teoriei legale și psihologiei.
În cadrul Școlii austriece de economie, influența hayekiană, cu toate că este indisputabil imensă, a devenit recent subiectul unor controverse și critici. Accentul pus pe ordinea spontană și opera sa despre sisteme complexe au avut o influență răspândită asupra multor teoreticieni austrieci. Alții au preferat să pună accentul cercetările sale în domeniul teoriei economice tehnice, în special cele legate de teoria capitalului și ciclul economic, clamând o tensiune între unele din vederile lui Hayek și cele ale lui Mises asupra ordinii sociale.
Scrierile lui Hayek despre capital, monedă și ciclu economic sunt larg considerate drept cele mai importante contribuții ale sale la teoria economică. Bazându-se pe tratatul lui Mises Theory of Money and Credit, Hayek a arătat cum sunt relaționate fluctuațiile în producție și ocupare de la nivelul întregii economii de structura de capital a acesteia. În lucrarea Prices and Production (1931) Hayek a introdus faimoasele triunghiuri pentru a ilustra relația dintre valoarea bunurilor de capital și amplasarea lor în înlănțuirea temporală a producției.
În Monetary Theory and the Trade Cycle (1933), Hayek a arătat cum injecțiile montare, scăzând rata dobânzii sub ceea ce Mises a numit (urmându-l pe Wicksell) nivelul său „natural”, distorsionează structura intertemporală de producție a economiei.
Scrierile lui Hayek despre cunoașterea dispersată și ordinea spontană sunt, de asemenea, foarte cunoscute, dar mai controversate. În „Economics and Knowledge” (1937) și „The Use of Knowledge in Society” (1945), Hayek a argumentat că problema centrală a societății nu este, așa cum se susține uzual în manuale, alocarea unor resurse date între niște scopuri concurente, ci „este mai degrabă o problemă legată de cum să ne asigurăm că vom avea cea mai bună utilizare a resurselor cunoscute de către orice membru al societății pentru scopuri a căror importanță relativă e știută doar de acei indivizi. Sau, pe scurt, este o prolemă de utilizare a unei cunoașteri care nu este dată nimănui în totalitatea sa.”
În mod cert, revitalizarea interesului pentru Școala austriacă îi datorează foarte mult lui Hayek. Este unul dintre cei mai importanții membri ai acestei școli și printre cei mai mari economiști ai secolului XX. Opera sa continuă să fie influentă în teoria ciclului economic, a sistemelor economice comparate, în filosofia politică și socială, teoria legală și psihologia cognitivă. Hayek rămâne una dintre cele mai interesante figuri intelectuale ale epocii noastre.
Mai multe detalii aici.
I Care este problema pe care dorim sa o rezolvăm când încercăm să construim o ordine economică rațională? Dacă ne bazăm pe anumite ipoteze familiare răspunsul este suficient de simplu. Dacă deținem toată informația relevantă, dacă plecăm de la un...