Despre Virgil Madgearu din perspectiva clasic liberală

Andreas Stamate-Ștefan · 20 noiembrie 2018

Între 2015 și 2016, ca bursier al NEC (New Europe College), am lucrat la un studiu privind ideile economice ale lui Virgil Madgearu. Motivațiile din spatele acestui studiu sunt două. Prima este legată de o recepție relativ bună a doctrinei țărăniste în spațiul românesc, ca alternativă între o dreaptă progresistă și una conservatoare, iar a doua de insuficienta problematizare în literatură a ideilor economice ce definesc această doctrină.

Însă cum ideile nu se mișcă singure ci aparțin unor persoane, am ales – fiind și primul studiu de acest fel – să decupez din toată povestea țărănistă figura sa emblematică, de altfel însuși ideologul partidului țărănist, economistul și profesorul Virgil Madgearu.

Perspectiva din care discut ideile lui Madgearu este una clasic liberală, ceea ce, bănuiesc că nu ar fi fost tocmai pe placul său. Gestul istoricist de a trata teoria economică liberală ca un produs al vremii sale, deci la timpul trecut, perimată din poziția sa de „homo interbelicus”, e posibil să poată fi explicat politic, conjunctural, însă intelectual vorbind cred că este o scădere. Iar când intelectualii au scăderi, de obicei nici construcțiile politice nu sunt viabile.

Și atunci, ca și acum, n-a fost timp de prea multe vorbe și dezbateri, de lămuriri doctrinare, de așezare și reflecție. Astfel, s-a lăsat un teren fertil pentru populism, mișcări de stradă, discursuri ale urii de clasă, apelul la emoții și disprețul față de rațiune, teren bine ocupat și sechestrat pentru jumătate de secol de comuniști.

Virgil Madgearu at the Crossroads of an Anticapitalistic Trinity: German Historicism, Populism and Marxism [pdf]

·

Comentează (se va posta după moderare, la intervale neregulate)