Vlad Topan la Growth Forum

Institutul Mises · 19 martie 2016

Pe 15 martie 2016, a avut loc conferinta Growth Forum, organizată de profit.ro. Mai jos găsiţi argumentele prezentate în cadrul acestui evenitment de Vlad Topan, preşedintele Institutului Mises România:

E limpede că problema unei strategii de dezvoltare este complicată şi nu ştiu dacă a ieşit din dezbaterile de până acum o strategie coerentă de dezvoltare. E bine că s-a pus în discuţie. Opţiunile mele sunt mai degrabă în direcţia pieţei libere, a economiei de piaţă şi atunci strategia de dezvoltare nici nu ar trebui, pe fond, să fie o problemă de stat.

Opţiunea pieţei libere, cea mai realistă

S-au deplâns multe lucruri în aceste două zile, inclusiv că statul nu a reuşit să completeze proiectul autostrăzilor, şi atunci apare întrebarea: oare de ce ar fi în stare acelaşi stat să completeze un proiect mult mai amplu, de timpul strategiei naţionale de dezvoltare?

Şi opţiunea niciunei strategii, laissez-faire, a pieţei libere, ar trebui luată în vedere, pentru că, după experienţa mea de cercetător în domeniul economiei, cred că, pe fond, ca instituţie cu abilităţi destul de limitate, statul nici nu ştie şi nici nu poate şti pe ce direcţie să dezvolte o economie.

Mai bine mic şi local, decât amplu şi uşor de capturat de grupuri de interese

Dacă totuşi o face, opţiunile mari pentru care propune de la centru susţinere devin prilej de fotbal politic, devin prilej de antreprenoriat politic, în care diverse interese, diverse sectoare încearcă să captureze strategia pe termen lung în direcţia convenabilă. Şi atunci e mai degrabă periculos să propui un proiect atât de amplu. Mai bine mărunt, local sau deloc la nivel politic, eventual doar pentru câteva funcţii de bază.

Când statul e la cârmă şi se preocupă foarte mult, ca proiect de amploare, de dezvoltare, crează hazard moral, crează îndreptăţire, crează anumite sectoare şi grupuri de interese faţă de care după aceea rămâne dator. Subvenţionează, practic, de multe ori eşecul.

Fondurile europene, supralicitate

Şi moneda bătută pe sursa fondurilor europene e un fel de supralicitare a unui model bazat pe ajutor străin, care s-a dovedit falimentar în istorie. Nu văd de ce ar reuşi să ne scape de probleme de data aceasta. Supralicităm foarte mult şi, după experienţa mea, cred că aceste fonduri crează mai degrabă sectoare şi firme care nu mai sunt viabile ulterior pe cont propriu. Cunosc persoane care şi-au înfiinţat firme pentru proiecte pe fonduri europene şi le au de un an de zile, dar încă nu au făcut nimic concret pentru obiectul de activitate al firmei, iar dacă vor putea fi profitabile apoi pe cont propriu e un total mister.

Fără experimente excentrice în politica monetară

Ar trebui să mergem contra curentului. Curentul e acum pentru experimente, de exemplu în politică monetară, în politică macroeconomică. Cred că ar trebui să fim conservatori, fără prea multe politici neortodoxe, fără dobânzi negative, fără intervenţie masivă a statului, fără deficite bugetare, fără proiecte gigantice de investiţii publice.

E posibil, în viitorul apropiat, să ne confruntăm cu încă un episod de criză. Sunt multe voci care spun că criza încă nu s-a încheiat, că încă nu s-au lichidat investiţii greşite şi e posibil – ca profesor îmi permit să pun lupa pe o perioadă îndelungată – să vină vremuri ciudate care să pună în discuţie iarăşi inclusiv opţiuni de politică economică consacrate, de la jumătatea secolului 19, atunci când s-a acreditat sistemul modern monetar-financiar-bancar, în speţă cel cu bancă centrală, cu rezervă fracţionară şi cu monedă simbol, monedă decret, aşa cum este ea produsă în toate regimurile monetare contemporane.

Prudenţă

Vin tot felul de elemente, de exemplu discuţiile pe bail in, rolul deponenţilor ca potenţiali investitori în bănci, probleme care se ridică în legătură cu darea în plată, despre bail-out, dobânzile negative, quantitative easing în reprize nesfârşite. Sunt simptome ale unei puneri în discuţie, destul de importante, a unor sisteme economice importante, în speţă cel financiar-bancar, cu care am fost obişnuiţi în secolul trecut. Şi atunci e bine să fim foarte prudenţi.

Pentru mai multe opinii, citiţi relatarea de aici.

·

Comentează (se va posta după moderare, la intervale neregulate)