Alăturați-vă, pe module, seminarului Cărți mici, idei mari!
Din februarie vom discuta Serafim Rose, Nihilismul. Rădăcina Revoluției în epoca modernă
Argument
Dacă veți observa cu atenție dezacordurile în care se întâmplă suficient de des să ne regăsim unii cu alții pe vreo problemă specifică (selectând în fugă câteva teme din anul care a trecut: reducerea TVA, legislația salariului minim pe economie, fumatul în spațiul public, urecherea copiilor, libertatea de exprimare, vaccinarea obligatorie) veți putea constata că rareori ele provin strict din domeniul limitat în care au apărut și la care par că se referă.
Pentru a ne raporta la un exemplu, dezacordul cu privire la legislația salariului minim pe economie nu e corect reprezentat când îl privim doar din perspectiva întrebării dacă se creează ori nu șomaj în rândul angajaților cu cele mai slabe calificări. Dincolo de teoriile economice angajate, observatorul atent va găsi aspecte colaterale implicite sau presupuse, care de multe ori sunt chiar mai importante în economia dialogului decât ceea ce este la vedere (în exemplul ales, aspectul economic).
Astfel, o prima problemă (rareori atacată explicit) este cea epistemologică: cum stabilim temeinic dacă șomajul va crește sau nu (teoretic – apriori, prin modelarea și interpretarea statistică a datelor trecute, sau prin experiment)? Apoi, indiferent de răspunsurile economice și epistemologice date, dacă statul e chemat sa legifereze în această materie, chestiunea naturii, rolului și limitelor lui va fi vrând-nevrând implicată în discuție. Am intrat în sfera filozofiei politice (cel puțin).
Dar dacă măsura vizează ameliorarea situației săracilor (uitând, pe moment de grijile mai răsfățate de care s-ar putea lovi bogații), în vederea posibilității celor mai săraci de a fi și ei fericiți, o serie de alte probleme sunt necesarmente zgândărite: ce este sărăcia? De ce apare ea? Care e contribuția acesteia la fericirea/nefericirea indivizilor? Nu mai e mult și ne punem problema fericirii, a naturii umane, a rostului omului în univers precum și a faptului dacă Dumnezeu are sau nu vreo legătură cu existența și rezolvare problemei. Am atins fațetele antropologice, metafizice, etice sau teologice ale problemei.
Cartea Părintelui Serafim Rose ne face atenți la această ancorare inevitabilă (chiar dacă uneori involuntară sau nesesizată) a tuturor problemelor (și) în palierele ultime ale metafizicii, viziunii asupra lumii și religiei. Mai concret, abordează tema nihilismului pe care, în mod provocator (și întrucâtva inconfortabil) pentru cititorul de azi, îl regăsește ca subîntinzând la cel mai profund nivel o sumedenie de fenomene și curente culturale, filozofice, politice etc. Istoria modernității ne apare astfel ca o dialectică a nihilismului, sau ca un marș al acestuia prin instituții, minți, inimi sau suflete.
Împreună cu Părintele Serafim Rose ne putem pune – fiecare personal, dar și ca membri ai diverselor grupuri, culturi, clase, curente, profesiuni etc. – o întrebare interesantă: cât de nihiliști suntem?
Mai multe detalii pe pagina seminarului.
