Costul creditării noi pentru statele europene crește metastatic, de sub diafragmă spre inima constructului de la Bruxelles.
Guvernul spaniol s-a împrumutat joia trecută la cel mai înalt cost din 1997, plătit pentru a putea atrage 3,6 miliarde de euro, un randament mediu de aproape 7% la vânzarea unor obligațiuni pe zece ani în valoare de 3,6 miliarde de euro. Costul este cu 1,5 puncte procentuale mai mare decât media randamentelor pe acest an. Cel mai înalt randament acceptat de guvernul spaniol a fost de 7,088%. În 1997 Spania a acceptat un randament de 7,26% pentru obligațiuni pe zece ani. Randamentul mediu plătit de Spania este foarte aproape de nivelul de 7%, care a forțat Grecia, Irlanda și Portugalia să ceară ajutor financiar extern.
Nici guvernul francez n-a avut o săptămână mai bună, plătind pentru a putea atrage 7 miliarde de euro un randament mediu de 1,85% pentru titlurile pe doi ani, față de 1,31% în octombrie. Și pentru obligațiunile scadente în 2015 statul francez a fost nevoit să achite investitorilor un randament mai mare cu 0,5 puncte procentuale, de 2,44% față de 1,96% la ultima licitație.
Creditorii vechi încep să ia o distanță de siguranță, subțiindu-și deținerile de titluri europene în general, inclusiv de cele germane, la prețurile aparent incomode din prezent, care nu sunt, pare-se, atât de mici și în lumina evenimentelor viitoare.
Bunds clearly still enjoy safe-haven status. Yields are just 1.86pc, but a pattern has begun to emerge over the last week where they no longer strengthen as much with each fresh sell-off in Italy, Spain, or France.
“Bunds are no longer reacting the same way,” said Hans Redeker, currency chief at Morgan Stanley. “Until recently, if investors were selling Italian bonds, they would tend to rebalance within the eurozone by buying Bunds. But now they seem to be taking their money out of EMU altogether. US Treasury (TICS) data shows that the money is going into US Treasury bonds as the ultimate safe-haven.”
Ca să parafrazăm „experți” autohtoni, „Uniunea Europeană sângerează”. Nu că ar fi vreun deznodământ pe aproape. Boala e lungă și vindecare nu are cum să fie până nu moare etatismul din capetele populațiilor europene.
