Este aproape o certitudine că FMI și guvernul discută creșterea fiscalității. Unii ar vrea mai degrabă creșterea cotei unice la 20% și a TVA la 25%, alții ar vrea impozitarea progresivă cu 25% a veniturilor peste 4000 de lei ș.a.m.d. Magnitudinea ajustării fiscale – uriașă, în opinia mea – arată elocvent cât de proastă este situația finanțelor publice: foarte, foarte proastă.
Măsurile proiectate sunt anti-economice, în sensul că subminează prosperitatea românilor. Într-o lume normală, aceste măsuri ar fi măturate de opinia publică cât ai clipi din ochi. În secolul al XXI-lea însă, sănătatea statului este mai presus de prosperitatea națiunii. Toate politicile sunt înfăptuite având în vedere creșterea puterii statului, a Leviathanului, de parcă din puterea statului ar decurge bunăstarea indivizilor, nu invers!
Creșterea fiscalității poate duce la echilibrarea temporară a bugetului. Mai rău este că creșterea birurilor și sărăcirea masivă a populației este considerată soluția pentru ieșirea din criză. România are oricum una din cele mai mari poveri fiscale din Europa și una din cele mai distructive birocrații din lume. Creșterea taxelor acum va da înapoi România cu 20 de ani.
Ce este de făcut? Aparatul de redistribuit avuție, uriașa ficțiune prin care fiecare încearcă să trăiască pe spinarea celorlalți (așa cum spunea Bastiat cu secole în urmă) – statul – este falimentar. A jefuit atât de mult și a risipit ce a jefuit cu atât de multă eficiență încât este în pragul prăbușirii. Nu poate fi ținut în viață decât prin continuarea exproprierii pe scară mai largă. De la înălțimea scaunului ministerial logica economică se vede exact invers:
“Sa creasca impozitul pe masinile cu motoare de peste doi litri (2.000 cmc), ca in Italia, ca sa ajungi in cativa ani sa mai platesti inca o data masina. O sa geama toti astia cu Q7… Ar trebui sa punem o taxa pe a doua proprietate, pe a treia proprietate.
Acum aflăm că prin impozite se naște avuția! Mizeria de economie predată de guvern poate fi rezumată astfel:
“Eu sunt bureaucrat-god, iar voi sunteți stupid people. Acum o să vă iau banii, iar mâine vom fi cu toții mai bogați.”
Aceasta este rețeta pe care socialiștii greci au pus-o în practică timp de decenii și, după cum se vede, nu au avut prea mult succes. Motivul este că în confruntarea cu logica socialistă legile economiei ies până la urmă învingătoare. Populația se revoltă împotriva hoției instituționalizate fără să iasă în piața publică; este mai eficient să mituiești organul de control. Unii se revoltă mai tare și emigrează (milioane de români au procedat astfel în ultimul deceniu). Alții renunță la producție, la acumularea de capital uman profitând de binefacerile lui Welfare ‘Robin Hood’ State. Alții părăsesc rândurile producătorilor intrând în tagma jefuitorilor; spiritul antreprenorial productiv dispare fiind înlocuit de dorința de parvenire în clasa birocratică. Rezultatul este orice dar nu prosperitate pentru toți.
Să nu ne lăsăm păcăliți. Cei care ne conduc au mult mai puțină legătură cu economia decât are Juventus Colentina legătură cu fotbalul adevărat.
Articol preluat de pe blogul autorului: Logica economică
