Scriam acum câțiva ani despre politica spaniolă de subvenționare a producției de energie din surse „verzi”, care costau de la dublu până la de vreo șase ori mai mult decât energia din surse convenționale. Consecințele: un deficit de zeci de miliarde de euro și prețuri piperate pentru consumatori. Industrii mari consumatoare care au decis sa părăsească țara, în schimb antreprenori de parcuri solare care aveau câștig garantat prin simpla conectare la rețeaua de distribuție.
Pe lângă acești mari jucători, politica verde a însemnat și subvenționarea instalațiilor de energie solară casnice. Tunurile mari erau însoțite și de avantaje pentru cei mulți și mici.
Ei bine, deficitul din diferența dintre costuri și prețurile „de piață” a ajuns să fie enorm și de nesuportat pentru rețeaua de distribuție, care îl contabilizează cu toate că sursa lui sunt politicile guvernamentale și este de fapt o parte a deficitului bugetar, care va fi suportat de plătitorii de taxe mai devreme sau mai târziu.
Intervenționistul a ajuns în punctul în care poate da înapoi și recunoaște că doar piața liberă, prin formarea unui preț realist, poate spune când e momentul oportun pentru producția de energie din diverse surse mai puțin convenționale. Sau, poate decreta că acest moment nu mai poate aștepta și escaladând progresia intervenționistă spre controlul total poate, de exemplu, să… suprataxeze utilizarea instalațiilor solare casnice!
Dacă Bastiat scria despre petiția lumânărarilor pentru interzicerea soarelui, care le afectează grav vânzările, statul spaniol face cam același lucru: avem deficit, nu vrem să ne recunoștem prostia, atunci o garnisim cu o gugumănie și mai mare: taxe pe instalații solare și, mai mult, raiduri fără mandat de percheziție asupra celor care își produc energie solară la negru.
Deci, de dragul consecvenței și al Agendei 21, să luăm aminte la mungii:
Gentemen, …
We are suffering from the ruinous competition of a rival who apparently works under conditions so far superior to our own for the production of light that he is flooding the domestic market with it at an incredibly low price; for the moment he appears, our sales cease, all the consumers turn to him, and a branch of French industry whose ramifications are innumerable is all at once reduced to complete stagnation. This rival, which is none other than the sun, is waging war on us so mercilessly we suspect he is being stirred up against us by perfidious Albion (excellent diplomacy nowadays!), particularly because he has for that haughty island a respect that he does not show for us.
We ask you to be so good as to pass a law requiring the closing of all windows, dormers, skylights, inside and outside shutters, curtains, casements, bull’s-eyes, deadlights, and blinds — in short, all openings, holes, chinks, and fissures through which the light of the sun is wont to enter houses, to the detriment of the fair industries with which, we are proud to say, we have endowed the country, a country that cannot, without betraying ingratitude, abandon us today to so unequal a combat.
Vezi și: Ce se verde și ce nu se verde
