Am aflat cu regret că profesorul Mihail-Radu Solcan a trecut la cele veșnice. Noi, cei ce l-am cunoscut ca profesor și, vreme de câțiva ani, ca participant constant și chiar ca gazdă a Seminarului Mises – coordonat, la acea vreme, de Dan Cristian Comănescu – ne vom aminti cu drag momentele în care ne-a fost aproape.
Îl voi ține minte ca pe un om de o rară finețe și onestitate intelectuală. Așa cum l-am perceput în contextul anilor ‘90, la câțiva ani după căderea regimului comunist, Mihail-Radu Solcan era printre puținii profesori interesați de ideile și autorii liberali autentici. Cei care i-am fost studenți îi datorăm întâlnirea cu marii autori și marile dezbateri ale tradiției și gândirii liberale. Dacă în sălile de curs ale facultăților, în anii ‘90, puțini aveau șansa să se întâlnească cu ideile și textele lui Mises, profesorul Solcan a avut o remarcabilă deschidere și pasiune pentru economia austriacă – în special, pentru gândirea lui F. A. Hayek și Ludwig von Mises –, ale căror cărți nu ezita să le recomande ca lectură studenților, alături de scrierile multor altor economiști, precum David Friedman sau James Buchanan.
Această deschidere spre liberalismul economic, în special pentru argumentele teoriei economice austriece a păstrat-o de-a lungul timpului. Era manifestă în întâlniri și discuții ocazionale sau în dezbaterile cu participanții Seminarului Mises, precum și în ceea ce a scris. Cartea Freedom, Minds and Institutions – sau Rationality of Liberty, cum menționa într-un post scriptum la introducere că ar fi fost mai potrivit să se numească – abordează problema planificării centralizate totale, pornind de la argumentele lui Mises și Hayek privind imposibilitatea calculului economic în socialism, îmbinându-le inedit cu teoria algoritmilor a lui Alonzo Church.
Fiind o fire profund analitică, angajările sau opțiunile sale intelectuale erau dublate de un fin spirit critic și, totodată, de o sensibilitate și un discernământ deosebit pentru analiza presupozițiilor tacite specifice diverselor contexte culturale – urmare, totodată, a pasiunii sale pentru istorie, cultură și limbi. Ca atare, probleme precum legătura dintre liberalismul economic și cel politic, transbordabilitatea liberalismului în diverse contexte culturale, în special în context cultural românesc, compatibilitatea sau incompatibilitatea liberalismului economic cu gândirea de tip conservator au fost printre chestiunile care l-au preocupat și despre care profesorul Solcan a scris.
Printre multiplele sale interese teoretice, o preocupare constantă a profesorului Solcan a fost legată de filosofia științelor umane. Ultima sa carte, publicată anul trecut abordează acest domeniu în genere puțin explorat la noi.
