Scriu această intrare pe blog pentru a anunța că am avut recent plăcerea să fiu vorbitorul care, din partea Institutului Mises România, a încheiat un simpozion despre piața imprimării industriale. Simpozionul a fost organizat la Târgu Mureș de către firma Chespa Transilvania pentru clienții și furnizorii ei. Mulțumesc din nou acestei firme pentru invitație și îl felicit pe directorul ei, Maciej Chyra, pentru inspirația de a contacta Institutul Mises.
Am auzit cu această ocazie o expresie pe care am preluat-o în titlul acestui text. „Flat Top Dot” se referă la structura microscopică a unui cilindru care preia vopseaua pentru o densitate ideală a aplicării ulterioare în procesele de imprimare flexografică.
Am văzut expresia ca pe o bună contragreutate a unei alte expresii, care ar trebui să fie cunoscută celor familiarizați cu filozofia politică și scrierile lui Hayek. „Worst on Top” se referă la tendința celor mai capabili de a prelua eșaloanele superioare ale aparatului de stat. Cum statul este o organizație bazată de mijloace rele (coerciția și taxarea, în esență), cei care imaginează și aplică apoi cele mai eficiente scheme de utilizare a acestor mijloace rele, ajungând să aibă un avantaj concurențial și să avanseze selectiv în ierarhia etatică, devin, prin definiție, și cei mai răi.
Dar alăturarea celor două expresii nu este doar un titlu care sună bine. Este un contrast între două lumi categoric diferite. La simpozionul Chespa s-au perindat oameni de afaceri care au vorbit cu entuziasm despre ceea ce știau să facă, de la utilaje, vopseluri, materiale și tehnologii de imprimare, până la design și marketing. De la tendințele de pe piețele din Rusia, până la potențialul imens al Africii sau al diversificării producției locale peste tot în lume.
Iar misiunea mea a fost să le vorbesc despre impactul scăderii taxelor asupra pieței ambalajelor. Pentru asta, am făcut în primul rând o introducere în teoria liberală a statului. Am explicat că o economie poate funcționa bine-mersi într-un regim fără stat și am descris modul în care abținerea prezentă de la consum face posibilă acumularea capitalului si creșterile viitoare ale veniturilor reale ale deținătorilor factorilor de producție.
Specific, despre taxare, am atras atenția că creșterea taxelor duce la redistribuirea capitalului din cele mai profitabile și eficiente social canale, spre activități mai puțin profitabile sau chiar perdante social, și la crearea de venituri pentru clase parazitare în detrimentul producătorilor inițiali de prosperitate.
De aceea, orice revenire de la un astfel de aranjament risipitor este binevenită. Scăderea taxelor este întotdeauna o premisă pentru creștere economică și pentru o mai mare prosperitate celor productivi, validați la nivel social prin mecanismele elective voluntare ale pieței.
Graficul de mai jos poate rezuma o parte din considerațiile despre TVA:
Referitor la situația din România, am vorbit despre faptul că taxarea și aparenta ei scădere este doar parte din impactul statului asupra economiei. Pentru a-l surprinde pe acesta din urmă am vorbit despre 5 mari factori, care țin de veniturile și cheltuielile bugetare, efectele campaniilor din ultimii ani ai DNA și ANAF, dinamica datoriei publice și dinamica masei monetare.
În fine, sper că am arătat destul de elocvent că statul este sistematic o povară inutilă și, mai mult, o povară care se îngreuiază cu timpul. Pe măsură ce există și se măresc stimulentele ca antreprenorii să își exercite talentele specifice în mediul etatic-politic, abandonând mediul pieței libere, dinamica statului este accelerată în detrimentul economiei. Cu alte cuvinte, le-am atras atenția antreprenorilor și oamenilor de afaceri prezenți la acest eveniment că statul este un mod nociv de a căuta soluții sociale și că o altă responsabilitate a lor este aceea de a rezista pe piața liberă și de a se opune oricărei forme de creștere a statului.
