Într-un reportaj PBS despre cel mai mare mall din lume vedem retorica vestică a corporatismului și logo-urile obișnuite consumatorului occidental (KFC și McDonald’s sar cel mai repede în ochi) pe fațada celor mai deșănțate manifestări ale haosului planificării centrale.
Consultantul în mall-uri Ted deSwart, adus in extremis de către proprietarul de stat al mall-ului să readucă proiectul la viață, se simte și se declară pe valul capitalismului de stat, în China, care „ajunge occidentul din urmă și îl depășește”.
Spiritul dirijist, retorica oficială, ședințele la nivel de întreprindere cu pionierii corporatiști scoși la careu în fața mall-ului, contrastează cu aerul dezolant al producției fără cerere.
South China Mall este „perla” valului de orașe fantomă ale Chinei. Se estimează că există 64 de milioane de locuințe goale și 20 de orașe fantomă.
Raderea cartierelor vechi în spirit ceaușist-oprescist este unul din efectele secundare ale boom-ului imobiliar chinezesc.
Care sunt cauzele? În documentarul de mai jos se avansează explicația că autoritățile de stat doresc să crească în continuu produsul național și acesta este prețul progresului, oricât de artificial.
Însă mult mai plauzibilă este explicația bazată pe îmbrățișarea în China capitalistă a unor false teorii economice „coapte” în occident, precum aceea mercantilistă că exporturile trebuie favorizate, inclusiv prin manipularea ratei de schimb. Pe fondul inflației dolarului, moneda chineză este ținută la paritate printr-o inflație similară, ceea ce ajută exporturile chinezești.
De fapt, China schimbă bunuri reale cu SUA contra hârtie și creanțe asupra SUA. Exportă avere și importă inflație. Bonus, un boom imobiliar după modelul american sau spaniol.
Admirația comuniștilor vestici pentru sistemul sovietic, rămasă fără obiect, „împlinește” acum prin comunismul monetar occidental aspirațiile Chinei. Cui folosește? Elitelor politice din China și din Occidentul tot mai intervenționist. Restul lumii primește facturile din ce în ce mai umflate.
