Ninel Ganea comentează pe marginea unei fotografii:
Un grup de hipsteri tineri, mai putin tineri si unii chiar batrani au facut o plimbare prin centrul Bucurestiului, in urma cu vreun an. Ferchezuiti nevoie mare si plini de importanta momentului au decis sa-si foloseasca aparatele de fotografiat pentru a surprinde evenimentul unic intr-o poza de grup. Locul ales pentru a celebra „pasiunea pentru arta si tinute ingrijite” a fost Banca Nationala a Romaniei, mai precis scarile stabilimentului.
Daca ignoram aspectul comercial, motivatia pentru alegerea facuta ar putea sta, la prima impresie, in dimensiunile scarilor, suficient de mari incat sa cuprinda vreo doua duzini de filfizoni. Insa nu a fost doar un argument spatial la mijloc. Banca centrala reprezinta un loc simbolic. Bancherii centrali constituie o liga a oamenilor extraordinari, consumatori de arta in privat, cu un jargon specific in expunerile publice, bransati la o retea internationala de putere si recunoastere, situati mereu deasupra intelegerii omului obisnuit. „Siguranta este intotdeauna de partea lor”. Ca si a hipsterilor nostri care isi contureaza identitatea, nu doar vestimentara, in raspar fata de categoriile obisnuite de moralitate, respira un aer cosmopolit si sunt la fel de studiati in aparitii.
E doar o intamplare aceasta asociere, probabil, insa dezvaluie legaturi nebanuite, fire care deceleaza surprinzator figura proteica a hipsterului.
Sa detaliem acum. Esenta bancii centrale o constituie monopolul productiei de moneda fiat, fara acoperire intr-un metal rar, ceea ce are drept consecinta pe termen scurt, mediu si lung, expansiunea monetara, adica inflatia. Inflatia este direct legata de banca centrala, practic devalorizarea monetara fiind coextensiva cu democratia si regimul banilor de hartie. Ea poate aparea si in alte contexte, insa este inevitabila astazi, mai ales dupa renuntarea la etalonul aur.
Fenomenul se reflecta in viata de zi cu zi prin scaderea puterii de cumparare, imposibilitatea calculului economic, redistributie sociala.
Dupa cum au inteles insa chiar si autori fara o pregatire economica complexa, (Thomas Mann in „Dezordine si suferinta timpurie” sau Stefan Zweig in „Lumea de ieri”), (hiper)inflatia nu se reduce doar la efecte economice catastrofale, ci subrezeste temeliile morale ale unei societati. Scurteaza preferinta de timp, introduce relativismul moral, dinamiteaza simtul valorilor dintr-o comunitate, penalizeaza comportamentele prudente, recompenseaza aventurierismul si, nu in cele din urma, schimba fundamental modul in care indivizii percep realitatea. Aceste repercusiuni sunt cu precadere specifice hiperinflatiei, dar le putem vedea la lucru si in formule mai putin stridente si agresive. Inflatia nu reprezinta singurul determinant al unor tipuri sociale decadente, insa este aproape nelipsita din manifestarile genului, dupa cum o dovedesc episoade din Imperiul Roman, Revolutia Franceza sau Republica de la Weimar.
Acum, hipsterul se caracterizeaza, pe langa hedonismul specific vremurilor, printr-o evidenta costumatie speciala, un simt exacerbat al identitatii personale si o filozofie a timpului. Nihilismul, ecologismul radical si marxismul (in cazul in care toatea astea nu sunt doar sinonime) fac parte si ele din repertoriul ideologic, dar nu cred ca sunt esentiale, deoarece oricum „astazi suntem cu totii comunisti”.
Citiți mai mult pe Karamazov.ro:
