Scrieri economice – Nicolae Suțu

Descriere

„Fiu al domnitorului Alexandru Suțu și nepot al lui principelui Alexandru Callimachi, Nicolae Suțu (Soutzo) se distinge ca cel dintâi intelectual român format la școala gândirii economice clasice a lui Adam Smith. Stabilit în Moldova în 1927, el va desfășura aici timp de peste treizeci de ani o intensă activitate publică ocupând pe rând funcții de Mare Logofăt, ministru și consilier al lui Mihail Sturdza, Postelnic și Efor al Școalelor ori președinte al Consiliului de Miniștri al domnitorului Grigore Ghica, de deputat unionist și de membru al Comisiei de la Focșani sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Promotor necondiționat, în contra erorilor fiziocrate, mercantiliste, protecționiste ori malthusiene, al comerțului liber și al industrializării, Nicolae Suțu va contribui prin pozițiile sale publice, dar mai ales prin scrierile sale (Études statistiques, Notions statistiques sur la Moldavie, Aperçu sur les causes de la gêne et de la stagnation du commerce, et sur les besoins industriels de la Moldavie etc) la introducerea în rândul clasei culte a Principatelor a ideilor economice liberale (Adam Smith, Jean-Baptiste Say, David Ricardo ori Michel Chevalier), respectiv la orientarea strategică a membrilor săi în direcția cultivării legăturilor economice și politice cu mediile britanice.”

–Cristinel Trandafir

„Meritul esențial al lui Suțu constă în faptul că a pus umărul, de pe pozițiile unui gânditor liberal veritabil, cu ușoare înclinații conservatoare, la modernizarea țării sale de adopție, scufundate în despotism și sărăcie.

N. Suțu a fost, fără îndoială, primul economist din Țările Române, autorul primelor studii statistice realizate în cele două așa-zise principate dunărene. Preocupările sale intelectuale vizau două aspecte: în primul rând, înțelegerea realităților din Moldova; în al doilea rând, găsirea unor căi concrete, adică, a unei politici de scoatere din marasm a acestei țări și, după Mica Unire, a Principatelor. Practic, inspirat de Smith și Say, el se întreba cum s-ar putea îmbogăți propria țară. Răspunsul, lesne de înțeles din lucrările sale, mai ales din Aperçu sur les causes de la gêne et de la stagnation du commerce, et sur les besoins industriels de la Moldavie (1838) și Notions statistiques sur la Moldavie (1849), nu lasă loc de echivoc: urmarea povețelor desprinse din sistemul de principii liberale.”

–Gabriel Mursa

Arhiva libertății este colecția Institutului Ludwig von Mises România dedicată operelor unor gânditori liberali din spațiul românesc și din lume, o bună parte din titlurile planificate fiind rezultate din colaborarea cu Editura Liberalis.