În perioada 11-15 septembrie a avut loc, în localitatea Breb, județul Maramureș, a treia ediție a Școlii de toamnă a Institutului Ludwig von Mises. În cadrul acestui eveniment s-a celebrat și aniversarea a 75 de ani de la prima ediție a volumului Acțiunea umană. Tratat de teorie economică (prima ediție în limba română fiind publicată de Editura Institutului Ludwig von Mises România, București, 2018).
Activitatea s-a desfășurat sub egida Școlii austriece de economie, al cărui reprezentant a fost Ludwig von Mises, alături de Murray N. Rothbard, Carl Menger, Friederich Hayek, Eugen von Bőhm-Bawerk. Despre aceștia Nouriel Roubini și Stephen Mihm spuneau că au pus bazele unui cerc de afinități în gândirea economică. Acest curent în gândirea economică este refractar la reglementări și sceptic față de intervenția statului în economie. Membrii acestei școli sunt critici ai politicii monetare laxe și a reglementărilor care perturbă piața liberă.
Pe parcursul a două zile (una din zile a fost dedicată vizitării unor obiective turistice din imediata vecinătate) s-au dezbătut următoarele teme: „De ce studiem economia-scurt ghid de orientare economică”, „Cum să ne păstrăm libertatea economică”, „Capitalismul, morala, cultura și spiritualitatea”, „1Mises despre monedă, credit și ciclul economic”, „Acțiunea umană și criza globală a intervenționismului”, „România la 35 de ani de la Revoluție – între socialism și capitalism”.
Participanții, printre care m-am numărat și eu, în număr de 34 dintre care mulți tineri beneficiari ai unor burse de participare, au fost persoane dintr-un spectru larg de preocupări: antreprenori, economiști, ingineri, fizicieni, doctori, studenți, toți având o pasiune comună – economia.
Cursurile au fost predate de profesori ai Institutului Mises care predau și la Academia de Studii Economice din București: Radu Cristian Mușetescu, Mihai-Vladimir Topan, Matei Apăvăloaei, Andreas Stamate-Ștefan, Tudor Smirna Gherasim și Mihai Macovei.
În cadrul temei „De ce studiem acțiunea umană – scurt ghid de orientare economică”, Matei Apăvăloaei a insistat pe contribuția lui Mises, structurând-o în trei direcții: a) teoria valorii trebuie înțeleasă ca preferințe, a alege și a pune deoparte, b) calculul monetar, c) caracterul aprioristic al științei acțiunii umane. S-a insistat pe faptul că stabilirea costului de producție nu determină prețul. Acesta este determinat de disponibilitatea consumatorului de a plăti pentru un anume produs. Mises spunea că determinarea prețului nu se poate face în afara pieței, întrucât acesta este un proces antreprenorial. S-a punctat aici faptul că teoria economică trebuie judecată după puterea sa de predicție a clasei de fenomene pe care încearcă să le explice. Sigurul test relevant al validității unei ipoteze este compararea predicției cu realitatea. S-a subliniat faptul că salariul minim impus peste prețul format de piața liberă conduce la șomaj și la bulversarea activității antreprenorului.
Tema „Cum ne păstrăm libertatea economică?” prezentată de Andreas Stamate-Ștefan a debutat cu o dezbatere despre rolul ideilor de-a lungul istoriei, insistându-se pe faptul că ideile fac istorie, nu istoria face ideile. Mises afirma despre clasa politică că este expresia ideilor pe care le nutresc masele. Fiecare dintre noi trebuie să internalizăm ideile sănătoase pentru a face schimbarea atât de necesară în societate. Profesorul a insistat pe faptul că în economie sunt legi de la care, dacă derogăm, totul se prăbușește. Despre clasa politică a afirmat că trebuie să treacă în defensivă în spațiul economic. Marxismul atacă doctrina liberală pentru că este un produs al burgheziei. Despre dumping a spus că destabilizează piața, iar agentul economic își pune în pericol activele, niciuna din firmele care au făcut dumping nu a ajuns lider de piață. Intervenționismul este ignorare totală a științelor economice este una din concluziile temei.
Foarte interesantă a fost tema prezentată de Mihai Vladimir Topan despre „Capitalism, morală, cultură și spiritualitate”. Scopul temei a fost de a analiza măsura în care capitalismul este compatibil cu morala, cultura și spiritualitatea. Pentru început a definit trăsăturile capitalismului: proprietate privată, libertatea schimburilor, monedă sănătoasă, economie monetarizată, structuri de producție complexe coordonate antreprenorial prin calcul monetar de profit și pierderi. Mises combate capitalismul moral afirmând că simțul dreptății este ultimul etalon pentru acțiunile individului. În subcapitolul „Capitalism și spritualitate” se face o scurtă radiografie a religiei creștin-ortodoxe, care este restrictivă în dogmă, dar îngăduitoare în practică.
Tema „Mises despre monedă, credit și ciclu economic” a fost tratată de Tudor Gherasim Smirna. Capitalismul, în viziunea lui Mises, și-a pierdut reputația din cauza ciclului de tip avânt și prăbușire, iar calitatea banilor de a fi non-neutri este una din sursele fundamentale ale crizelor economice, ne spune încă de la început profesorul. Non-neutralitatea banilor se definește ca schimbare asimetrică și asincronă a prețurilor în urma modificărilor ofertei monetare și vine din opțiunile subiective ale oamenilor, ne spune acesta. O idee interesantă a fost expusă aici: suntem prea săraci să ne permitem monopol pe monedă practicat sub actualul aranjament instituțional, care sistematic inflaționează.
Radu Mușetescu ne-a vorbit despre „România la 35 de ani de la Revoluție – între socialism și capitalism”. Despre Școala austriacă de economie a afirmat că cine e familiar cu ea are cheile de la un Lamborghini. Cu Școala austriacă înțelegi mai bine realitatea economică, dar trebuie să ai discernământ politic pentru a ști ce să faci cu această înțelegere. Socialismul este definit ca fiind orice sistem care încalcă etica naturală a proprietății. Un sistem care stabilește prețuri și care indică ce trebuie produs nu va aduce prosperitate. In cadrul acestei teme s-a încercat o poziționare a libertății economice din România într-un context internațional. Se poate rescrie istoria oricărui eveniment social, economic și politic în măsura în care apar: noi informații, noi teorii care trasează alte relații de cauzalitate, noi judecăți de relevanță.
Mihai Macovei ne-a prezentat tema „Acțiunea umană și criza globală a intervenționismului”. A definit intervenționismul ca fiind o economie de piață distorsionată prin existența unor insule de proprietate de stat și prin modificarea voinței agentului economic. Pentru Mises socialismul și capitalismul nu pot fi amestecate într-un sistem mixt. Rolul optim al statului în economie în viziunea lui Mises este de a proteja cooperarea socială, adică piața. Intervenția statului în economie nu rezolvă problema, ba chiar creează altele, înrăutățind situația și mai mult. A sintetizat câteva tipuri de intervenție: impozitare, redistribuire și stat asistențial, restricționarea producției, controlul prețurilor, manipularea monedei și a creditului.
Pentru a avea o economie prosperă este nevoie de un stat minimalist și fără intervenționism, este una din concluziile principale ale Școlii de toamnă de la Breb.
Articol publicat inițial pe ConstantaTV.ro
