În timp ce libertatea economică mondială a continuat să scadă în ultimul an, potrivit ultimului Index of Economic Freedom, România și-a îmbunătățit ușor clasamentul, urcând de pe locul 53 pe locul 51. Heritage Foundation analizează anual, începând din 1995, evoluția libertății economice în lume; clasamentul actual cuprinde 176 de țări și se bazează pe evaluarea a douăsprezece criterii specifice.
Pe termen scurt, față de 2020, România a pierdut cinci puncte, dar pe termen lung țara s-a îmbunătățit mai mult decât majoritatea țărilor din lume. Când Heritage Foundation a întocmit pentru prima dată indicele în 1995, România a obținut 42,9 puncte, astăzi are 64,4. Doar Vietnamul s-a îmbunătățit la fel de mult ca România în această perioadă.
Studiul actual spune următoarele despre România: „Economia românească a beneficiat substanțial de pe urma deschiderii și flexibilității sale în ultimul deceniu, dar sunt încă necesare reforme instituționale și structurale mai profunde în domenii precum piața muncii și gestionarea finanțelor publice. Sistemul judiciar rămâne ineficient și vulnerabil la interferențe politice, iar corupția încă subminează dezvoltarea economică pe termen lung. Procesul de înregistrare și de funcționare a întreprinderilor a fost simplificat, dar nu au fost puse în aplicare pe deplin proceduri eficiente de faliment. Inflația relativ ridicată a slăbit stabilitatea monetară generală.”
Doar patru țări (Singapore, Elveția, Irlanda și Taiwan) sunt considerate „libere” în cel mai deplin sens al cuvântului, în timp ce 22 de țări sunt considerate „în mare parte libere” Statele Unite abia se strecoară în acest grup, cu un scor de 70,1 din 100 de puncte posibile; dacă ar pierde încă 0,2 puncte, SUA și-ar pierde statutul de „în mare parte liberă”. „Politicile etatiste au erodat limitele guvernului”, relatează Heritage Foundation. „Cheltuielile publice continuă să crească, iar povara reglementărilor asupra afacerilor a crescut. Restabilirea economiei americane la statutul de «liberă» va necesita schimbări semnificative pentru a reduce dimensiunea și domeniul de intervenție al statului. De-a lungul anilor, cheltuielile de deficit necontrolate și datoria guvernamentală s-au accelerat, iar inflația a subminat mijloacele de trai ale societății. Incertitudinea și alegerile politice proaste au făcut ca perspectivele economice ale SUA să fie în schimbare.”
În prezent, există nu mai puțin de 15 țări europene care sunt mai libere din punct de vedere economic decât SUA. Clasamentul infirmă opinia dezechilibrată potrivit căreia Statele Unite sunt țara „capitalismului pur” și că în Europa, în special în țările scandinave, prevalează un sistem care seamănă cu „socialismul democratic”. Norvegia, Suedia și Danemarca se numără printre cele mai capitaliste zece țări din lume. Și, în timp ce SUA a pierdut aproape șapte puncte din 1995, Suedia a câștigat 16 puncte în aceeași perioadă și se află acum pe locul nouă; Danemarca ajunge chiar și pe locul șapte.
În comparație cu anul precedent, dar mai ales pe termen lung, începând cu 1995, performanța Vietnamului este deosebit de bună, după cum s-a menționat deja mai sus. Vietnamul ocupă doar locul 59 din 176 de țări, dar reduce decalajul cu pași repezi: Vietnamul a urcat 13(!) locuri față de anul precedent, când se afla pe locul 72. Am explorat motivele succesului Vietnamului în noua mea carte How Nations Escape Poverty (Cum scapă națiunile de sărăcie). Reformele economiei de piață pe care Vietnamul le-a inițiat la sfârșitul anilor 1980 au dus la scăderea numărului de persoane care trăiesc în sărăcie extremă de la aproape 80% la doar 5%. Vietnamul primește scoruri foarte bune, în special la categoriile „Sănătate fiscală”, „Cheltuieli guvernamentale”, „Sarcina fiscală” și „Libertatea comerțului”, în timp ce mai sunt multe de recuperat în domeniile „Integritate guvernamentală” și „Eficacitate judiciară”.
Legătura dintre libertatea economică și nivelul de trai este confirmată de analiza efectuată de Heritage Foundation asupra celor 176 de țări. În țările care sunt fie „reprimate, fie „în mare parte nelibere”, mai mult de 15% din populație trăiește în sărăcie, în timp ce în țările libere din punct de vedere economic această cifră este mai mică de 2%. PIB-ul pe cap de locuitor în țările libere din punct de vedere economic se ridică la 103.869 de dolari americani, în timp ce în țările „în mare parte libere” este de 61.052 de dolari americani. Cu toate acestea, în țările considerate „în mare parte nelibere” și „reprimate”, acesta este mai mic de 11.000 de dolari americani. Țările cel mai puțin libere din punct de vedere economic în acest an sunt din nou Coreea de Nord, Cuba și Venezuela.
Există, de asemenea, o legătură clară între libertatea economică și standardele de mediu, după cum arată o comparație între Indicele de libertate economică și Indicele de performanță de mediu: cu cât o țară este mai capitalistă, cu atât standardele de mediu sunt mai ridicate.
Rainer Zitelmann este, printre altele, autorul cărții abia publicate How Nations Escape Poverty (Cum scapă națiunile de sărăcie)
