Flat Top Dot vs. Worst on Top

Tudor Smirna · 24 aprilie 2016

Scriu această intrare pe blog pentru a anunţa că am avut recent plăcerea să fiu vorbitorul care, din partea Institutului Mises România, a încheiat un simpozion despre piaţa imprimării industriale. Simpozionul a fost organizat la Târgu Mureş de către firma Chespa Transilvania pentru clienţii şi furnizorii ei. Mulţumesc din nou acestei firme pentru invitaţie şi îl felicit pe directorul ei, Maciej Chyra, pentru inspiraţia de a contacta Institutul Mises.

Am auzit cu această ocazie o expresie pe care am preluat-o în titlul acestui text. „Flat Top Dot” se referă la structura microscopică a unui cilindru care preia vopseaua pentru o densitate ideală a aplicării ulterioare în procesele de imprimare flexografică.

Am văzut expresia ca pe o bună contragreutate a unei alte expresii, care ar trebui să fie cunoscută celor familiarizaţi cu filozofia politică şi scrierile lui Hayek. „Worst on Top” se referă la tendinţa celor mai capabili de a prelua eşaloanele superioare ale aparatului de stat. Cum statul este o organizaţie bazată de mijloace rele (coerciţia şi taxarea, în esenţă), cei care imaginează şi aplică apoi cele mai eficiente scheme de utilizare a acestor mijloace rele, ajungând să aibă un avantaj concurenţial şi să avanseze selectiv în ierarhia etatică, devin, prin definiţie, şi cei mai răi.

Dar alăturarea celor două expresii nu este doar un titlu care sună bine. Este un contrast între două lumi categoric diferite. La simpozionul Chespa s-au perindat oameni de afaceri care au vorbit cu entuziasm despre ceea ce ştiau să facă, de la utilaje, vopseluri, materiale şi tehnologii de imprimare, până la design şi marketing. De la tendinţele de pe pieţele din Rusia, până la potenţialul imens al Africii sau al diversificării producţiei locale peste tot în lume.

Iar misiunea mea a fost să le vorbesc despre impactul scăderii taxelor asupra pieţei ambalajelor. Pentru asta, am făcut în primul rând o introducere în teoria liberală a statului. Am explicat că o economie poate funcţiona bine-mersi într-un regim fără stat şi am descris modul în care abţinerea prezentă de la consum face posibilă acumularea capitalului si creşterile viitoare ale veniturilor reale ale deţinătorilor factorilor de producţie.

Specific, despre taxare, am atras atenţia că creşterea taxelor duce la redistribuirea capitalului din cele mai profitabile şi eficiente social canale, spre activităţi mai puţin profitabile sau chiar perdante social, şi la crearea de venituri pentru clase parazitare în detrimentul producătorilor iniţiali de prosperitate.
De aceea, orice revenire de la un astfel de aranjament risipitor este binevenită. Scăderea taxelor este întotdeauna o premisă pentru creştere economică şi pentru o mai mare prosperitate celor productivi, validaţi la nivel social prin mecanismele elective voluntare ale pieţei.

Graficul de mai jos poate rezuma o parte din consideraţiile despre TVA:

Sursa

Referitor la situaţia din România, am vorbit despre faptul că taxarea şi aparenta ei scădere este doar parte din impactul statului asupra economiei. Pentru a-l surprinde pe acesta din urmă am vorbit despre 5 mari factori, care ţin de veniturile şi cheltuielile bugetare, efectele campaniilor din ultimii ani ai DNA şi ANAF, dinamica datoriei publice şi dinamica masei monetare.

În fine, sper că am arătat destul de elocvent că statul este sistematic o povară inutilă şi, mai mult, o povară care se îngreuiază cu timpul. Pe măsură ce există şi se măresc stimulentele ca antreprenorii să îşi exercite talentele specifice în mediul etatic-politic, abandonând mediul pieţei libere, dinamica statului este accelerată în detrimentul economiei. Cu alte cuvinte, le-am atras atenţia antreprenorilor şi oamenilor de afaceri prezenţi la acest eveniment că statul este un mod nociv de a căuta soluţii sociale şi că o altă responsabilitate a lor este aceea de a rezista pe piaţa liberă şi de a se opune oricărei forme de creştere a statului.

·

Comentează (se va posta după moderare, la intervale neregulate)