Greenspan: de la auriu la gri

Tudor Smirna · 26 martie 2016

În discuţia de aseară, Gene Epstein l-a menţionat pe Alan Greenspan şi virajul acestuia de 180 de grade, de la susţinător la critic al etalonului aur. Mi-am adus aminte despre zvonurile legate de teza sa de doctorat şi, după o scurtă căutare, am găsit acest articol din Barron’s. Jim McTague scrie că i-a fost adusă teza de către Paul Wachtel, profesor la NYU şi membru al comisiei lui Greenspan, care susţine că titlul este legitim, justificat prin conţinutul tezei şi nu mai degrabă onorific, aşa cum au spus unii critici.

Amuzant este însă că există doar două exemplare din teza de doctorat, unul la Greenspan si cel văzut de jurnalistul de la Barron’s. Şi mai este amuzant că, fără a fi un plagiat după alt autor, se pare că este o colecţie de articole şi texte publicate anterior de Greenspan. În plus, o porţiune fusese publicată ca raport anonim al Council of Economic Advisers, al cărui preşedinte Greenspan era la acea vreme, aşa cum amintea şi Epstein aseară.

Cărţile se scriu din cărţi, tezele se scriu din articole, sunt lucrări publice dar totuşi atât de private – sună cunoscut, nu-i aşa? Pentru cei care se miră de culmile de impostură şi incompetenţă care apar acum tot mai monstruoase din ceaţa noastră postdecembristă, iată că există înaintaşi notorii din însuşi sistemul politico-economic pe care încercăm să-l preluăm cu bune şi cu rele (dar cu relele mai întâi).

Şi mai interesant este, însă, că preşedintele Fed-ului sub care s-a creat fabuloasa bulă imobiliară, care s-a prăbuşit răsunător în 2007-2008, cu consecinţe majore pentru toată economia mondială, scria în teza sa din 1979 despre posibilitatea unei … bule imobiliare. Greenspan pare să fi comentat mecanismul ciclic de umflare a preţului caselor prin creditare, licitare în sus, refinanţare a diferenţei cu care a crescut preţul şi utilizare a noilor fonduri pentru noi achiziţii şi aşa mai departe. Încă un motiv pentru care criza poate fi interpretată ca o crimă cu premeditare.

We were tickled to find that the work's introduction includes a discussion of soaring housing prices and their effect on consumer spending; it even anticipates a bursting housing bubble. Writes Greenspan: "There is no perpetual motion machine which generates an ever-rising path for the prices of homes."

Greenspan also broke new ground in the introduction to his thesis, where he noted that homeowners were refinancing for larger amounts than their original mortgage, in essence monetizing increases in their home's market value and spending the excess cash on goods and services or putting it into savings. Economic models at the time had missed the trend.

În apărarea lui Greenspan (sau a cui o fi scris acel capitol publicat initial ca raport fără autor) trebuie menţionat că susţine în teză cel puţin un principiu economic sănătos:

"Stimulus should be provided by tax reduction rather than by increases in government spending; tax reduction should be permanent rather than in the form of a temporary rebate; economic initiatives should be balanced between measures to stimulate consumption and those designed to increase business investment."

Mai multe consideraţii despre maestro şi greaua sa moştenire găsiţi în acest articol prescient al lui Joe Salerno.

·

Comentează (se va posta după moderare, la intervale neregulate)