William F. Buckley: capcanele pragmatismului politic
În acest articol (publicat într-o versiune diferită în revista Idei în dialog), Vlad Topan arată care sunt punctele comune şi diferenţele dintre conservatorism şi liberalism/libertarianism, aducând în discuţie distincţia esenţială dintre viziunea colectivistă şi cea personalistă şi felul în care cele două curente se raportează la ea, prin autori precum William F. Buckley, Jr., Frank Meyer, Nicolae Steinhardt, Murray Rothbard sau Walter Block.
Despre criză, keynesism şi laissez-faire. Vlad Topan în dialog cu Răzvan Enache
O variantă mai scurtă a acestui interviu, coroborată cu răspunsurile lui Ionuţ Dumitru, economist şef al Reiffeisen Bank, a apărut în Wall-Street.ro
Raed Arafat, regimul Băsescu şi relaţia complicată dintre stat şi concurenţă
Conflictul dintre Raed Arafat şi Traian Băsescu are o valoare didactică. Este reprezentativ pentru confuzia populară care există în prezent cu privire la definirea statului, a pieţei, a concurenţei şi a relaţiei dintre ele.
Etica protecţiei mediului
Obiectivele principale ale articolului de faţă sunt, pe de o parte, analiza legislaţiei de mediu, văzută ca rezultat al tezelor ecologiste, din perspectiva a cinci principii etice universal aplicabile şi pe de altă parte, propunerea unei soluţii juridice mai bune pentru rezolvarea conflictelor legate de protejarea mediului înconjurător.
Pentru o mie de preţuri şi nici o taxă
Acesta este un răspuns la articolul Cutia de viteze… în cinci taxe. Nu este o critică, ci mai degrabă o reacţie. Discuţia despre câte taxe ne trebuie este benefică, dar mai importantă cred că este o discuţie despre care ar trebui să fie principiile şi nivelul taxării.
Interviu cu Hans-Hermann Hoppe despre taxare
Taxele nu sunt niciodată, indiferent de nivel, compatibile cu libertatea individuală şi cu drepturile de proprietate. Taxarea este o formă de furt. Cei care practică această formă de furt – statul cu diferiţii săi agenţi şi aliaţi – încearcă diverse modalităţi de a cosmetiza adevărul, dar acesta este pur şi simplu imposibil de evitat.
Noul chip democratic al „Festung Europa”
Întreaga Europă a fost şi este modelată de fenomenul migraţionist, deşi în istorie au existat episoade nefericite în care s-a încercat fortificarea ei. Însă vreme de secole, comercianţi, manufacturieri şi artişti au traversat continentul pentru a-şi găsi de lucru şi câteva milioane dintre ei au emigrat către America. Lumea de dinainte de Primul Război Mondial nu cunoştea politici guvernamentale speciale şi controale vamale, migraţia persoanelor şi a factorilor de producţie fiind respectată chiar şi fără documente sau acte de identitate oficiale. Schimbarea de peisaj de după 1914 nu a avut însă ca obiectiv o societate sigură şi sănătoasă, ci mai degrabă uşurinţa cu care se pot desfăşura acum supravegherile, controlul şi mai ales, reglementarea.
Constituţia, instituţiile de drept, legile: fundamente şi implicaţii
Lucrarea abordează problematica sistemului politico-legislativ actual pornind de la teoria dreptului de proprietate privată şi de la teoria economică şi cea sociologică a statului dezvoltate în cadrul paradigmei Şcolii Austriece.
Cele şapte lecţii magnifice ale lui Mises
În decembrie 1998, student fiind la ASE, am descoperit într-o librărie din oraşul meu natal o cărţulie de Ludwig von Mises, nume pe care parcă îl zărisem prin vreun paragraf marginal din manualul de doctrine economice.
Habar nu aveam că tocmai mă întâlnisem cu o carte mică, doldora de idei mari.
Politica monetară optimă
Lucrările convenţionale asupra politicii monetare se concentrează de obicei asupra obiectivelor presupus asumate de către factorii de decizie în domeniul politicii monetare…Presupunerea tacită este că acestea sunt legate mai mult sau mai puţin strâns de realizarea scopului ultim – reducerea rarităţii (creşterea „prosperităţii” sau a „avuţiei”). Abordarea noastră ne permite să lăsăm deoparte discuţia privind valabilitate acestei presupuneri implicite. Prin urmare vom merge direct la problema fundamentală: în ce măsură politica monetară poate afecta avuţia comunităţii de utilizatori ai banilor.
Protestele contra SOPA nu au fost iniţiate de către conservatori, sau „libertarieni”, ci de către acei libertarieni de „stânga”, preocupaţi de societatea civilă, şi de...
