Informaţia: adevăr şi fals
Murray Rothbard vorbeşte în capitolul 16 din Etica libertăţii despre libertatea de exprimare şi dreptul la propria reputaţie. Ce ce se poate spune şi ce nu într-o societatea cu adevărat liberă? Poate exista un drept la propria reputaţie aşa cum există un drept asupra propriei persoane? Trebuie defăimarea şi calomnia interzise prin lege?
Cipru şi destrămarea sistemului bancar cu rezervă fracţionară
Evenimentele foarte recente din Cipru, supranumite de către mass media Cyprus deal, ar putea reprezenta pentru sistemul bancar cu rezervă fracţionară penultimul act al colapsului lent în care se află, încă de la implozia industriei de economisiri şi împrumuturi din Statele Unite la sfârşitul anilor optzeci.
Vigilenţa populară: autentica asigurare a depozitelor bancare
Ideea însăşi de „asigurare a depozitelor” este o fraudă; cum ar putea cineva să asigure o instituţie (sistemul bancar cu rezerve fracţionare) inerent insolvabilă şi care se va prăbuşi chiar în clipa în care publicul va înţelege, în cele din urmă, înşelăciunea? Să presupunem că mâine publicul american ar deveni subit conştient de frauda bancară şi s-ar prezenta de dimineaţă în faţa ghişeelor, cerând la unison bani gheaţă. Ce s-ar întâmpla? Băncile ar deveni instantaneu insolvabile, deoarece ele n-ar putea să ramburseze mai mult de 10% din avutul clienţilor înşelaţi. Taxa enormă necesară pentru a acoperi deficitele tuturor este de neconceput.
Despre imposibilitatea teoriei pure
Neutralitatea absolută a teoriilor despre om şi societate în raport cu orice context şi conţinut etic, religios, teleologic sau metafizic este, în esenţă, un mit modern, dar, în acelaşi timp, nu fără rădăcini în istoria ideilor. Cum e de aşteptat, nu a adus şi nici nu va putea aduce vreun câştig nici din perspectiva unei cunoaşteri autentice a omului şi societăţii, şi nici pe palierul „vieţii în cetate”. În fapt, cu cât mai acerbă a fost încercarea de izolare a „teoriei pure” despre om şi societate de aspectele etice şi de practica realităţii sociale, cu atât mai lipsită de realism şi utopică s-a dovedit a fi teoria.
Ce îi împiedică pe români să economisească?
Teoria economică sănătoasă ne învaţă că pentru a consuma mai mult în viitor trebuie să ne restrângem consumul în prezent. Această teză este până la urmă de bun simţ. Orice posibilitate de creştere a bunăstării care să nu fie rezultată în urma economisirii unei părţi din venitul actual sau trecut este nulă. Cu atât mai mult, în cazul unei crize economice, economisirea este necesară. Totuşi realitatea în Europa, şi implicit în ţara noastră, este alta.
Dr. Hans-Hermann Hoppe despre impracticabilitatea unui Stat mondial şi despre eşecul democraţiilor de tip vestic
În acest interviu, luat de Anthony Wile de la publicaţia online The Daily Bell, Hans-Hermann Hoppe vorbeşte despre defectele democraţiei, despre societatea dreptului privat, despre tipul de legi care ar trebui păstrate în sistemul de justiţie ideal, despre copyright, despre premizele argumentaţiei, despre monedă, libera întreprindere bancară şi banca centrală, despre creşterea şi descreşterea imperiilor şi despre revoluţia internetului. Unii au spus că este „cel mai bun interviu pe care l-a dat Hans-Hermann Hoppe până acum”.
William F. Buckley: capcanele pragmatismului politic
În acest articol (publicat într-o versiune diferită în revista Idei în dialog), Vlad Topan arată care sunt punctele comune şi diferenţele dintre conservatorism şi liberalism/libertarianism, aducând în discuţie distincţia esenţială dintre viziunea colectivistă şi cea personalistă şi felul în care cele două curente se raportează la ea, prin autori precum William F. Buckley, Jr., Frank Meyer, Nicolae Steinhardt, Murray Rothbard sau Walter Block.
Despre criză, keynesism şi laissez-faire. Vlad Topan în dialog cu Răzvan Enache
O variantă mai scurtă a acestui interviu, coroborată cu răspunsurile lui Ionuţ Dumitru, economist şef al Reiffeisen Bank, a apărut în Wall-Street.ro
Raed Arafat, regimul Băsescu şi relaţia complicată dintre stat şi concurenţă
Conflictul dintre Raed Arafat şi Traian Băsescu are o valoare didactică. Este reprezentativ pentru confuzia populară care există în prezent cu privire la definirea statului, a pieţei, a concurenţei şi a relaţiei dintre ele.
Etica protecţiei mediului
Obiectivele principale ale articolului de faţă sunt, pe de o parte, analiza legislaţiei de mediu, văzută ca rezultat al tezelor ecologiste, din perspectiva a cinci principii etice universal aplicabile şi pe de altă parte, propunerea unei soluţii juridice mai bune pentru rezolvarea conflictelor legate de protejarea mediului înconjurător.
