Limitarea emisiunii de mijloace fiduciare

Ludwig von Mises · 18 noiembrie 2013

Banca nu trebuie să augmenteze cantitatea de mijloace fiduciare în aşa măsură şi cu asemenea viteză încât clienţilor săi să li se formeze convingerea că creşterea preţurilor va continua la nesfârşit şi în ritm accelerat. Într-adevăr, dacă publicul îşi formează această credinţă, atunci oamenii îşi vor reduce deţinerile monetare, se vor precipita asupra valorilor “reale” şi vor provoca o panică financiară. Apropierea unei astfel de catastrofe este imposibil de imaginat dacă nu se admite că prima sa manifestare constă în pierderea încrederii. Cu siguranţă, publicul va prefera să-şi preschimbe mijloacele fiduciare în bani, mai degrabă decât să se precipite asupra valorilor reale, adică să cumpere nediferenţiat diverse bunuri. În aceste condiţii banca trebuie să dea faliment. Dacă guvernul intervine pentru a elibera banca de obligaţia de a-şi rambursa bancnotele şi de a înapoia depozitele, conform termenilor contractuali, atunci mijloacele fiduciare devin fie monedă credit, fie monedă discreţionară. Suspendarea plăţilor de metal preţios schimbă în întregime starea de lucruri. De acum înainte nu se mai pune problema mijloacelor fiduciare, a certificatelor monetare şi a substitutelor monetare. În scenă intră guvernul cu legile sale de reglementare a mijloacelor de plată. Banca îşi pierde existenţa independentă, devenind un instrument al politicilor guvernamentale, un oficiu aflat în subordinea trezoreriei.

Comentează [11] · Citeşte »

Cumpărați-mi sofismele! Nu am vândut nici un pic de etatism azi.

Tudor Smirna · 10 octombrie 2013

Doi consilieri guvernamentali au ieșit recent la rampă cu îndemnuri la plata taxelor. Argumentele aduse sunt de două tipuri. Ne merge rău pentru că, în primul rând, nu țintim la o pondere mai mare a statului în economie (buget/PIB), apoi pentru că stăm prost la eficiența colectării a taxelor.

Comentează [2] · Citeşte »

Informația: adevăr și fals

Murray N. Rothbard · 30 aprilie 2013

Murray Rothbard vorbește în capitolul 16 din Etica libertății despre libertatea de exprimare și dreptul la propria reputație. Ce ce se poate spune și ce nu într-o societatea cu adevărat liberă? Poate exista un drept la propria reputație așa cum există un drept asupra propriei persoane? Trebuie defăimarea și calomnia interzise prin lege?

Comentează [1] · Citeşte »

Cipru și destrămarea sistemului bancar cu rezervă fracționară

Joseph T. Salerno · 31 martie 2013

Evenimentele foarte recente din Cipru, supranumite de către mass media Cyprus deal, ar putea reprezenta pentru sistemul bancar cu rezervă fracționară penultimul act al colapsului lent în care se află, încă de la implozia industriei de economisiri și împrumuturi din Statele Unite la sfârșitul anilor optzeci.

Comentează [10] · Citeşte »

Vigilența populară: autentica asigurare a depozitelor bancare

Murray N. Rothbard · 26 martie 2013

Ideea însăşi de „asigurare a depozitelor” este o fraudă; cum ar putea cineva să asigure o instituţie (sistemul bancar cu rezerve fracţionare) inerent insolvabilă şi care se va prăbuşi chiar în clipa în care publicul va înţelege, în cele din urmă, înşelăciunea? Să presupunem că mâine publicul american ar deveni subit conştient de frauda bancară şi s-ar prezenta de dimineaţă în faţa ghişeelor, cerând la unison bani gheaţă. Ce s-ar întâmpla? Băncile ar deveni instantaneu insolvabile, deoarece ele n-ar putea să ramburseze mai mult de 10% din avutul clienţilor înşelaţi. Taxa enormă necesară pentru a acoperi deficitele tuturor este de neconceput.

Comentează [4] · Citeşte »

The Ethics of Usury And Its Impact on the Modern Banking System

Gheorghe Sava · 16 aprilie 2012

The present article aims at clarifying the treatment of usury in Christian theology and free-market economics, and argues that anti-usury canon and civil laws contributed to the development of an unsound monetary and financial system, primarily by facilitating the emergence of the fractional-reserve banking.

Comentează [8] · Citeşte »

Despre imposibilitatea teoriei pure

Ionela Bălțătescu · 01 aprilie 2012

Neutralitatea absolută a teoriilor despre om şi societate în raport cu orice context şi conţinut etic, religios, teleologic sau metafizic este, în esenţă, un mit modern, dar, în acelaşi timp, nu fără rădăcini în istoria ideilor. Cum e de aşteptat, nu a adus şi nici nu va putea aduce vreun câştig nici din perspectiva unei cunoaşteri autentice a omului şi societăţii, şi nici pe palierul „vieţii în cetate”. În fapt, cu cât mai acerbă a fost încercarea de izolare a „teoriei pure” despre om şi societate de aspectele etice şi de practica realităţii sociale, cu atât mai lipsită de realism şi utopică s-a dovedit a fi teoria.

Comentează [30] · Citeşte »

Is the world really hungry for public goods?

Gheorghe Sava · 24 februarie 2012

In a recent article published in the Financial Times, senior editorialist Martin Wolf tries to convince the reader that there is a growing need for so-called "global public goods", starting from the insight that financial and economic instability have been a “public bad” in recent years.

Comentează [1] · Citeşte »

Ce îi împiedică pe români să economisească?

Alexandru Pătruţi · 24 februarie 2012

Teoria economică sănătoasă ne învaţă că pentru a consuma mai mult în viitor trebuie să ne restrângem consumul în prezent. Această teză este până la urmă de bun simţ. Orice posibilitate de creştere a bunăstării care să nu fie rezultată în urma economisirii unei părţi din venitul actual sau trecut este nulă. Cu atât mai mult, în cazul unei crize economice, economisirea este necesară. Totuşi realitatea în Europa, şi implicit în ţara noastră, este alta.

Comentează [34] · Citeşte »

Dr. Hans-Hermann Hoppe despre impracticabilitatea unui Stat mondial şi despre eşecul democraţiilor de tip vestic

Hans-Hermann Hoppe · 13 februarie 2012

În acest interviu, luat de Anthony Wile de la publicația online The Daily Bell, Hans-Hermann Hoppe vorbește despre defectele democrației, despre societatea dreptului privat, despre tipul de legi care ar trebui păstrate în sistemul de justiție ideal, despre copyright, despre premizele argumentației, despre monedă, libera întreprindere bancară și banca centrală, despre creșterea și descreșterea imperiilor și despre revoluția internetului. Unii au spus că este „cel mai bun interviu pe care l-a dat Hans-Hermann Hoppe până acum”.

Comentează [26] · Citeşte »

Precedentele · Următoarele