„Votați-mă, căci în fond vă aduc pacea!” Ce fel de pace?

Andreas Stamate-Ștefan · 31 mai 2019

În campania electorală tocmai încheiată, gradul tot mai scăzut de liberalism economic al Europei nu a fost atacat practic de niciun partid sau politician. În mod practic, niciun politician român de dreapta nu-și asumă un minim discurs despre pericolul statului asistențial european (și nici român), în timp ce toți (de la stânga la dreapta) admit necesitatea unei Europe unite. Unite în ce? Am înțeles, unite în pace, dar odată cu concluzia asta aș vrea să observăm măcar că am debarcat de pe poziția UE ca creator de bunăstare.

Comentează · Citeşte »

Explicații hayekiene la problema ostilității față de comerț și comercianți

Andreas Stamate-Ștefan · 20 aprilie 2019

În lucrarea The Fatal Conceit (1988), Friedrich Hayek oferă câteva explicații interesante la atitudinea relativ ostilă, în general, față de comerț și comercianți. În esență, aceștia n-au avut parte de o atitudine favorabilă de-alungul istoriei dintr-un motiv legat de misteriozitatea și necunoașterea legilor care guvernează fenomenul comercial. Sau chiar o anumită teamă de aceste legi.

Comentează · Citeşte »

Prefață la Acțiunea Umană

Mihai-Vladimir Topan · 08 ianuarie 2019

Pentru cei care vor să își asume riscuri împreună cu prefațatorul, propunem următorul plan de bătaie: (1) mai întâi vom prezenta pe scurt biografia autorului, urmată de o trecere în revistă (de asemenea foarte succintă) a principalelor opere și teme atinse; (2) apoi vom încerca să prezentăm esența viziunii economice misesiene, așa cum transpare și din (mai ales din) Acțiunea umană, rezumând-o la o formulă cât mai scurtă cu putință, pe care totuși o vom comenta; (3) în ultima parte vom prezenta un mini ghid de lectură aplicat concret pe structura și conținutul tratatului misesian.

Comentează · Citeşte »

Rising Inequality and Slowing Productivity Have a Common Driver: Government Intervention

Mihai Macovei · 28 decembrie 2018

Starting with Thomas Piketty and moving to more moderate positions, such as those held by the OECD, a growing chorus of alarmist voices decries the rising economic inequality in the Western world and especially in the United States. Surprisingly enough, the same mainstream analysts complain about the anaemic growth of labour productivity without seeing the correct link between the two.

Comentează · Citeşte »

Despre rolul esențial al capitalului străin pentru economiile emergente

Ludwig von Mises · 19 decembrie 2018

Sub acest titlu care aparține editorului, vă oferim un extras din capitolul XVIII al tratatului Acțiunea umană. Subliniază necesitatea unor fundamente ideologice pentru acceptarea investițiilor străine, istoria și importanța capitalului străin pentru economiile subdezvoltate sau emergente. De asemenea, ilustrează consecințele sumbre ale retragerii capitalului străin și ale fugii celui autohton spre economii mai primitoare. Îl postăm astăzi în lumina atacaurilor pe care guvernul plănuiește să le dea capitalului (preponderent străin) și economiei de piață a României.

Comentează · Citeşte »

Vrem spitale, nu catedrale?

Mihai Tănăsuică · 24 august 2018

„Biserica a contribuit cu doi lei la fiecare 10 lei investiți în noua Catedrală” – titlul unui articol apărut zilele trecute în presă, menit mai curând să încurce decât să clarifice și folosit în mod vădit pentru a confirma prejudecățile multor români (mizând probabil că nu vor trece mai departe la lecturarea textului) cu privire la cler, și anume: Biserica este principalul spoliator (sau spoliatorul nelegitim?), nu statul. În text, aflăm că, de fapt, 80% din cheltuieli au fost suportate prin finanțare de la bugetele central și locale, cât și din donațiile (private) ale credincioșilor. Acum, deși suntem de acord că Biserica nu ar trebui să primească finanțare sub nici o formă de la stat, sunt totuși interesante presupozițiile subiacente din articol și, credem noi, din mintea multor oameni din România, cu precădere a celor ce fac parte din categoria „tinerilor frumoși și liberi”.

Comentează · Citeşte »

Abandonul școlar și ce ne poate învăța știința economică

Andreas Stamate-Ștefan · 03 octombrie 2017

Cum ar putea ști un minister al educației (ce să mai vorbim de cel românesc care e la a nu știu câta generație de cobai educaționali, mafii ale doctoratelor plagiate și ale manualelor alternative) ce-și doresc cei pe care îi constrânge să intre în sistemul său educațional? Statul centrează, statul dă cu capul. El face școlile, elaborează traseul obligatoriu (pentru incluziune socială), el separă performanța de mediocritate. Pe bună dreptate, stăm și ne întrebăm cum poate selecta statul o echipă de tineri performanți în matematică, când, la celălalt capăt al mesei, aprobă doctoratele plagiate ale unor politicieni corupți. Există și oameni buni, veți spune, ceea ce este corect, dar totuși, cum de coabitează cu cei slabi, și mai important, cum de cei slabi nu pot fi eliminați?

Comentează · Citeşte »

Despre concurența politică, văzută ca formă de conflict

Mihai-Vladimir Topan · 27 septembrie 2017

Statul este în mod cert, vorba lui Paul Leroy-Beaulieu, ultimul dumnezeu al modernității: omnipotent, omniprezent, omniscient, mereu invocat, ca să nu spunem „rugat”. Și, ca o ironie a sorții, îl învestim ca structură impersonală cu infinit mai mult decât suntem dispuși s-o facem pentru fiecare politician sau om de stat luat în parte, oricât de inteligent și/sau virtuos.

Vestea proastă este că intervenția statului nu elimină concurența, ci doar o transformă. Sursa concurenței se află în raritatea naturală a resurselor, care e un dat al realității, nu – cum poate au impresia unii – un construct ideologic. Nu putem scăpa de concurență (mai ales în viața socială, care presupune interacțiunea cu semenii noștri) cum nu putem scăpa de gravitație. Întrebarea e dacă alegem să convertim provocarea rarității economice în cooperare socială sau în competiție politică.

Comentează · Citeşte »

Importanța lui Mises și a „Acțiunii umane”

Mihai-Vladimir Topan · 21 septembrie 2017

Ludwig von Mises este unul dintre acei economiști și autori în general a căror situație poate fi descrisă ca paradoxală. Pe de o parte, cine își ia răgazul de a-i consulta opera nu poate să nu constate soliditatea edificiului teoretico-istoric construit de el. Pe de alta, nu îl regăsim în panteonul mainstream-ului actual, ba mai mult, rezervele și nuanțele în ceea ce-l privește (atât pe el cât și opera sa) par să dea măsura respectabilității în arena academică și nu numai. Așa încât, cu Mises, omul contemporan fie nu are o întâlnire – și includ aici și consultările superficiale din surse indirecte cerute ici colo pe la cursurile de doctrine sau istoria gândirii economice, precum și înghițirea pe nemestecate a teoriilor lui care poate duce la un facil atașament prin care cineva devine misesian așa cum e și microbist – fie dacă o are, aceasta devine un eveniment sau experiment crucial.

Comentează [1] · Citeşte »

Concurența ca formă de cooperare

Mihai-Vladimir Topan · 24 noiembrie 2016

Mi-a fost dat să aud în ultima vreme, în repetate rânduri că procesul concurențial din economia de piață nu e decât o luptă violentă dusă cu mijloace ușor modificate, dar care în esență nu are natură diferită de cea a conflictului propriu-zis. De asemenea, că ar fi o ipostaziere și o confirmare – poate singura, de altfel – a procesului darwinist de supraviețuire a celui mai puternic și mai adaptat, sau, cu o altă expresie, legea junglei. Din păcate, această perspectivă – complet eronată și superficială, după părerea mea – dă apă la moară la cel puțin două categorii de oameni.

Comentează · Citeşte »

Precedentele · Următoarele