Ce cred românii despre capitalism?

Ce părere au românii despre capitalism și economia de piață și cum se compară atitudinile din România cu cele din alte 33 de țări? Acesta a fost subiectul unui sondaj realizat în perioada iunie 2021 – decembrie 2022 într-un total de 34 de țări. Sondajul a fost realizat în Statele Unite și în țări mici, medii și mari din Europa, America de Sud, Asia și Africa. În fiecare țară au fost chestionate eșantioane reprezentative de aproximativ 1.000 de respondenți.

În România, Ipsos MORI a intervievat un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane în perioada 17-21 iunie 2022. În total, la sondaj au participat 34.550 de respondenți.

Atitudini față de libertatea economică în România

O analiză a răspunsurilor la declarațiile pro stat și pro piață arată că declarațiile în favoarea unui rol mai puternic al guvernului sunt aprobate în proporție de 28%, comparativ cu 19% pentru declarațiile pro-piață în favoarea unui rol redus al guvernului. Împărțind media declarațiilor pozitive la media declarațiilor negative, se obține un coeficient de 0,68. Voi reveni frecvent asupra acestui coeficient în cele ce urmează. Un coeficient mai mare de 1,0 înseamnă că domină atitudinile pro libertate economică, un coeficient mai mic de 1,0 înseamnă că domină opiniile anti-libertate economică (Figura 1).

Figura 1: România: șase afirmații despre un sistem economic bun

Întrebare: „Mai jos este o listă cu diferite lucruri despre care oamenii au spus că le consideră a fi un sistem economic bun. Cu care dintre declarații vă identificați?”

Ce asociază românii cu „capitalismul”?

Tuturor respondenților li s-au prezentat 10 termeni – cinci termeni po­zitivi și cinci negativi – și au fost întrebați pe care dintre ei îi asociază cu cuvântul „capitalism”. Rezultatul: spre deosebire de setul de întrebări privind economia de piață, majoritatea respondenților români asociază „capitalismul” cu termeni pozitivi. O medie de 65% dintre responden­ții români selectează termeni negativi, cum ar fi „Lăcomie”, „Răceală” sau „Corupție”. Termeni pozitivi precum „Prosperitate”, „Progres” și „Libertate” sunt selectați de 76% dintre respondenți (Figura 2).

Figura 2: România: asocieri cu „capitalismul”

Întrebare: „Vă rog să vă gândiți acum la cuvântul capitalism. Pentru fiecare dintre următoarele afirmații, selectați-le pe acelea pe care le asociați cu capitalismul.”

Cea mai puternică asociere în România este între „capitalism” și „O gamă largă de produse” (82%!) – un lucru pe care mulți oameni din țările occidentale l-ar putea considera de la sine înțeles dar care nu este deloc evi­dent pentru români, care încă își mai amintesc de trecutul socialist. O analiză a răspunsurilor în funcție de grupa de vârstă arată că în rândul respondenților cu vârsta de peste 55 de ani, care încă mai au amintiri clare despre socialism, 93% asociază capitalismul cu „O gamă largă de produse”, în timp ce în rândul tinerilor de 18-29 de ani, care cunosc socialismul doar din poveștile părinților, un procent mult mai mic, de 64%, selectează aceeași afirmație (Figura 3).

Figura 3: România: asocieri cu „capitalismul” – cele mai mari diferențe între grupele de vârstă

Întrebare: „Vă rog să vă gândiți acum la cuvântul capitalism. Pentru fiecare dintre următoarele afirmații, selectați-le pe acelea pe care le asociați cu capitalismul.”

Optsprezece afirmații pozitive și negative despre „capitalism”

Respondenților li s-au prezentat un total de 18 afirmații despre capitalism, dintre care 10 erau negative și 8 pozitive. La acest set de întrebări, acordul cu afirmațiile negative (cu o medie de 26%) depășește ușor acordul cu afirmațiile pozitive (cu o medie de 23%). Împărțind procentul pentru afirmațiile pozitive la procentul pentru afirmațiile negative rezultă un coeficient de 0,85.

De exemplu, 41% dintre respondenții români acceptă afirmația: „Capitalismul este dominat de cei bogați, ei stabilesc agenda politică”; 36% sunt de acord cu „Capitalismul duce la creșterea inegalității”; și 29% sunt de acord cu „Capitalismul duce la monopoluri în care întreprinderile singulare controlează întreaga piață”, după cum se arată în Figura 4.

Dar există și două afirmații pozitive care atrag o aprobare semnificativă (în comparație cu multe alte țări). Cea mai favorabilă afirmație e „Capitalismul poate că nu este ideal, dar este, totuși, mai bun decât toate celelalte sisteme economice”. Această afirmație, care în multe țări nici măcar nu a intrat în top 10, suscită acordul a 34% dintre respondenții români și o face să ajungă pe locul al treilea. Acest lucru, din nou, poate fi explicat pe fondul trecutului socialist al României. Acordul cu afirmația conform căreia „Capitalismul înseamnă libertate economică” este, de asemenea, comparativ ridicat, pe locul 4, cu 32% (Figura 5).

Figura 4: România: afirmații despre capitalism – 10 afirmații negative

Întrebare: „Cu care dintre următoarele afirmații despre capitalism, dacă este cazul, ați fi de acord?

Figura 5: România: afirmații despre capitalism – 8 afirmații pozitive

Întrebare: „Cu care dintre următoarele afirmații despre capitalism, dacă este cazul, ați fi de acord?”

Cum se compară atitudinile față de capitalism în România cu cele din alte țări?

Dacă se combină cifrele pentru libertatea economică și cele două întrebări privind capitalismul, rezultă un coeficient de 0,90. Acest coeficient este decisiv pentru comparația cu alte țări.

În sondajul nostru, există 22 de țări care manifestă mai multe tendințe anticapitaliste decât România, spre deosebire de 11 țări care au o atitudine mai pozitivă față de capitalism. Cele mai pozitive atitudini față de capitalism le au persoanele din Polonia, SUA și Coreea de Sud (Figura 6).

Figura 6: Coeficienul global al atitudinilor față de capitalism în 34 de țări

Media afirmațiilor în favoarea unui sistem economic liberal împărțită la media afirmațiilor în favoarea unui sistem economic controlat de stat (fără a folosi termenul „capitalism”)

Dr. Rainer Zitelmann este autorul cărții Zece mituri anticapitaliste care a fost publicată în 2022 în Germania și a fost tradusă și publicată recent în România de către Institutul Mises.

Cartea analizează cele mai frecvente erori populare privitoare la capitalism și piața liberă: capitalismul duce la foamete și sărăcie, la creșterea inegalității, la consum inutil, la distrugerea mediului, la schimbări climatice și războaie. Capitalismul, spun criticii săi, prioritizează profiturile în detrimentul umanității, creează monopoluri dominante și subminează democrația.

Zitelmann analizează pe rând fiecare dintre aceste argumente și dezvăluie defectele critice care le demontează. El oferă contraargumente la fiecare acuzație, desfășurând o multitudine de dovezi istorice și fapte revelatoare pentru a dovedi că nu capitalismul este cel care a eșuat, ci un secol de experimente anticapitaliste.

A treia parte a cărții explorează percepțiile populare asupra capitalismului în Europa, SUA, America Latină și Asia și se bazează pe un sondaj Ipsos MORI special comandat de Ipsos MORI în 33 de țări, ale cărui rezultate sunt prezentate aici pentru prima dată.

O versiune prescurtată a acestui articol se poate găsi aici. O versiune în limba engleză puteți găsi aici.