În această zi, în urmă cu 250 de ani, a apărut Avuția națiunilor de Adam Smith. Dintre lucrările de economie politică scrise de-a lungul timpului, aceasta a fost cea mai influentă. De ce?
Tânărul Smith devenise profesor la Universitatea din Glasgow. Reputația lui Smith a crescut considerabil după 1759, când, la vârsta de 36 de ani, Smith publica Teoria sentimentelor morale.
Teoria sentimentelor morale era o carte despre virtute; adică, o carte despre îndatoririle noastre de a ne face conduita mai corectă din punct de vedere moral. Vocația lui Smith a fost cea de moralist. Un moralist este cineva care nu ascunde faptul că oferă îndrumare morală.
Smith nu a fost doar un moralist oarecare, ci a fost unul foarte respectat. A fost primit ca un moralist demn de ascultat. Era o autoritate morală.
Astfel, când a apărut cartea Avuția națiunilor în 1776, învățăturile acesteia nu erau doar argumente interesante despre comerț și finanțe. Acele învățături erau îndrumarea unei autorități morale. Învățăturile au fost influente pentru că proveneau de la el. Aveau autorizarea sa morală. Mulți le-au luat în serios.
Și care a fost rezultatul? Eu spun că rezultatul a fost creșterea dramatică a economiei lumii occidentale.
La scurt timp după apariția cărții Avuția națiunilor, ritmul creșterii economice și nivelul de trai în lumea occidentală au sporit dramatic. În graficele privind avuția pe cap de locuitor sau PIB-ul, care se întind pe sute de ani, observăm o lungă perioadă de stagnare și apoi o accelerare izbitoare care începe în jurul morții lui Smith, ca și cum munca sa ar fi cauzat schimbarea. Economista Deirdre McCloskey numește acest fenomen Marea Îmbogățire. Datorită formei sale, curba a fost numită crosa de hochei, lama crosei de hochei reprezentând ultimii 250 de ani de îmbogățire remarcabilă.
Ce anume ne-a învățat Smith? Ce a girat Smith din punct de vedere moral?
Din punctul nostru de vedere de astăzi, poate fi greu să apreciem noutatea a ceea ce a propovăduit Smith, deoarece ne-am familiarizat cu principalele învățături morale ale lui Smith despre activitatea economică. Trebuie să înțelegem că societatea umană este instinctiv suspicioasă față de individul care îşi urmărește propriul venit. Atunci când un membru al societății declară: „Mă concentrez pe venitul meu, nu pe binele societății”, acest lucru ridică suspiciuni.
De asemenea, uneori veniturile sunt obținute prin mijloace care nu sunt în beneficiul societății. Așadar, trebuie să învățăm să distingem între diferite modalități de a obține venituri.
Să descompunem ceea ce ne-a învățat Smith în două îndemnuri morale principale.
În primul rând, Smith ne-a învățat că atunci când cineva urmărește cu onestitate să obțină un venit, activitatea sa contribuie cel mai probabil la binele societății. Astfel, Smith a girat moral urmărirea unui venit onest. Smith le spunea oamenilor, practic, că atunci când te trezești devreme și muncești din greu în căutarea unui venit onest, Dumnezeu aprobă. Aceeași noțiune apărea în predicile clericilor și la alți scriitori, dar Avuția națiunilor a expus noțiunea într-un mod remarcabil de impresionant și chiar impunător.
Cartea lui Smith din 1776 ne-a mai arătat că urmărind un venit onest nu doar că nu ai nicio vină, ci ești chiar prezumtiv virtuos. Girul moral al urmăririi unui venit onest a dat vigoare vieții economice.
Nu doar că oamenii se trezesc devreme și muncesc din greu în meseria lor, ci acest lucru stimulează și inovația. O modalitate de a câștiga un venit onest este aceea de a inventa noi bunuri și servicii, precum și noi modalități de producere a bunurilor și serviciilor. Deoarece venitul onest era autorizat din punct de vedere moral, oamenii au fost încurajați să caute în afara căilor ocupaționale tradiționale, să inoveze în orice mod, cu condiția să o facă onest.
Unda verde pentru venituri oneste a revigorat inovația, iar acest lucru este esențial pentru Marea Îmbogățire.
Al doilea mare gir moral a fost adresat factorilor de decizie politică. Smith i-a autorizat moral pe aceștia să susțină politici care să permită oamenilor obținerea un venit cinstit.
Smith a girat moral o prezumție în favoarea „îngăduirii fiecărui om să-și urmărească propriul interes în felul său”. Aceasta ar însemna să nu le fie îngrădite drepturile de proprietate și libertatea de asociere sau contractuală. Ar însemna renunțarea la restricții.
Poziția lui Smith în favoarea libertății individuale este doar prezumtivă. Nu este ermetică și, într-adevăr, Smith însuși a admis excepții de la principiul libertății.
Îndemnurile morale ale lui Smith au legătură cu expresia mâna invizibilă.
În cartea sa Avuția națiunilor, Smith afirmă că, pe piață, o persoană care se concentrează pe propriile interese private este condusă ca de o mână invizibilă să promoveze binele social, chiar dacă acest lucru nu făcea parte din intenția sa. Smith scrie despre un individ care decide unde să investească: „În general … el nici nu intenționează să promoveze interesul public, nici nu știe cât de mult îl promovează.”
De ce ar concluziona Smith că, urmărindu-și propriul interes, un om promovează interesul societății?
Venitul onest înseamnă absența fraudei, a declarațiilor false, a intimidării sau a constrângerii. Banii câștigați sunt bani pe care clienții i-au plătit în mod voluntar, deoarece au evaluat obiectul vândut – să zicem, aspiratoarele – mai mult decât banii pe care îi plătesc. Schimbul a fost unul reciproc avantajos – câștiguri reciproce din comerț.
Pentru a concura în afacerea cu aspiratoare, trebuie să oferi un produs competitiv, adică de o calitate și un preț pe care oamenii le consideră mai bune decât alte oferte. Dacă celălalt vânzător are o ofertă mai bună, consumatorii nu vor accepta oferta ta. Așadar, trebuie să servești consumatorul pentru a fi plătit. Dar consumatorul face parte din societate. Servești societatea pentru a fi plătit.
De asemenea, şi tu faci parte din societate. În lucrarea sa Teoria sentimentelor morale, Smith a enunțat datoria individului de a promova binele întregii societăți. Întregul te include şi pe tine: ești o parte a întregului și, prin urmare, atunci când promovezi binele propriei părți, promovezi binele întregului.
Dacă fiecare parte ar avea grijă de ea însăși, întregul ar fi bine îngrijit. Ești autorizat din punct de vedere moral să ai grijă de partea ta, deoarece acolo eforturile tale sunt cele mai eficiente în promovarea binelui întregului. Eficacitatea în promovarea binelui comun depinde de capacitate, iar aceasta depinde de cunoaștere. În Teoria sentimentelor morale, Smith a scris: „Fiecare om este, fără îndoială, prin natura sa, dedicat în primul rând și în principal propriei griji; și, întrucât este mai priceput să aibă grijă de sine decât de orice altă persoană, este potrivit și corect să fie așa.”
Cât despre celelalte părți ale întregului, poate o modalitate bună de a-i ajuta pe oameni este să le asigurăm o ofertă bună de aspiratoare. Sau o muncă cinstită într-o fabrică.
Prin deschiderea unei fabrici de aspiratoare, creșteți cererea de forță de muncă și creșteți salariile pe piața muncii. O modalitate bună de a promova binele întregului este de a urmări un venit onest.
Dacă întregul sistem, inclusiv potențialitățile sale, a fost proiectat și creat de Dumnezeu, actorii din cadrul acelui sistem sunt într-adevăr conduși, chiar dacă indirect, de mâna Sa invizibilă, deoarece El a creat și semnalele pieței care le determină acțiunile – semnale precum prețurile, profiturile și pierderile. Conform acestei interpretări, mâna invizibilă este mâna lui Dumnezeu.
Însă semnalele pieței nu sunt singurele semne ale acestei lumi. Mai fundamentale sunt semnele și semnalele de la autoritățile morale. Conform perspectivei providențiale, trimișii lui Dumnezeu aici, pe Pământ, sunt creați după chipul și asemănarea Sa, iar noi suntem îndemnați să îi privim pe unii oameni ca pe autorități morale, inclusiv pe cei din ’76. Ei încă trăiesc.
Traducere din limba engleză: Radu Șimandan
