Ar putea aurul şi argintul să redevină monedele lumii?
Nu suntem cumva prea mulţi oameni pe Pământ şi nu avem de schimbat prea multe bunuri şi servicii pentru ca aurul şi argintul să mai fie suficiente? Nimic nu sugerează o astfel de concluzie. Dacă încă nu avem o astfel de monedă, nu este vina legilor economice sau a vreunei imposibilităţi tehnice, ci a autorităţilor care au interesul să ţină lumea în iadul monetar al inflaţiei permanente a monedei decret şi a crizelor recurente, pentru a optimiza prin redistribuţie extragerea de avere în favoarea statului, bancherilor şi a altor privilegiaţi.
Băncile nu pot crea monedă
Austriecii nu au reuşit să cadă de acord asupra unui aspect
vital, iar această neînţelegere a generat o dezbatere intensă în ultimii ani.
Această dezbatere nu se referă la problemele producţiei şi circulaţiei monetare
ci la chestiunea mai specializată a producţiei de titluri monetare de către
prestatori de servicii financiare precum băncile comerciale.
Criza condiţionalei lui Geithner
Dacă nu erau banii de la guvern, sistemul bancar american înceta să mai existe. Aşa se pare că a afirmat de curând secretarul Trezoreriei americane, Timothy Geithner. Contextul în care a spus-o este afirmaţia celor de la Goldman Sachs că ar fi trecut prin criză şi fără banii de la guvern şi că, ergo, au de gând să ofere angajaţilor lor bonusuri record.
Ce se verde şi ce nu se verde
Ecologismul este pe val, politicienii promit ecologie cu toptanul, iar antreprenorii văd şansa de a se acoperi cu o cascadă de profituri verzi din fonduri publice. Rolul economistului în această schemă este să se întrebe ce se pierde atunci când se câştigă energie verde. Pentru că, aşa cum atrăgea atenţia veşnic actualul Bastiat, dat fiind că economia se preocupă de resursele rare şi de importanţa relativă pe care o dau oamenii fiecăreia prin alegerile pe care le fac zilnic, atunci când se vede înlocuirea unei vitrine sparte şi câştigul unui geamgiu, trebuie să nu se piardă din vedere profitul pierdut al unui croitor şi cum o bucată de stofă nu se mai face costum.
An Internet KGB for Europe
An international host of lawyers, rent seekers, and bureaucrats are working for the development and enforcement of IP laws. But they labor under the false assumption — as N. Stephan Kinsella shows — that there is a scarcity of ideas.
În bucătăria Europei se prepară vânat à la Colbert
Bătrânul continent începe să îşi dea pe faţă arama de UERSS, parcă acum mai tare ca oricând, de la România care a (re)intrat grotesc de uşor în hora cipurilor şi a supravegherii totale, până la „the United Kingdom of Big Brother.” Iar în inima Europei se pregăteşte un festin prelungit cu vânat à la Colbert.
