Jesús Huerta de Soto – Moneda, creditul bancar și ciclurile economice [pdf]
În memoria Dianei Costea, prin efortul căreia a fost posibilă apariţia acestei cărţi în limba română.
Traducere de Elena Diana Costea şi Tudor Gherasim Smirna
Prefaţă la ediţia în limba română
Prefaţă la prima ediţie în limba engleză
Prefaţă la ediţia a treia în limba spaniolă
Prefaţă la ediţia a doua în limba spaniolă
Capitolul I: Natura juridică a contractului de depozit neregulat de bani
1. O clarificare preliminară a termenilor: contractele de împrumut (mutuum şi comodat) şi contractele de depozit
Contractul de comodat
Contractul mutuum
Contractul de depozit
Contractul de depozit de bunuri fungibile – sau contractul de depozit „neregulat”
2. Funcţia socială şi economică a depozitelor neregulate
Elementul fundamental al unui depozit neregulat de bani
Consecinţe ale nerespectării obligaţiei esenţiale din depozitul neregulat
Decizii judecătoreşti care au recunoscut principiile fundamentale de drept ce guvernează contractul de depozit neregulat de bani (cerinţa privitoare la o rezervă de 100%)
3. Diferenţele esenţiale dintre contractul de depozit neregulat şi contractul de împrumut monetar
Despre semnificaţia diferită a transferului de drepturi de proprietate în cele două contracte
Deosebirile fundamentale de ordin economic dintre cele două contracte
Deosebirile fundamentale de ordin juridic dintre cele două contracte
4. Descoperirea de către juriştii romani a principiilor generale de drept ce guvernează contractul de depozit neregulat de bani
Emergenţa principiilor tradiţionale de drept în concepţia lui Menger, Hayek şi Leoni
Știinţa dreptului la romani
Contractul de depozit neregulat în dreptul roman
1. Introducere
2. Activitatea bancară în Grecia şi Roma
Trapezitei sau bancherii greci
Activitatea bancară în lumea elenistică
Activitatea bancară în Roma
Prăbuşirea băncii creştinului Callistus
„Societates Argentariae”
3. Bancherii în Evul Mediu târziu
Resuscitarea activităţii bancare de depozit în Europa mediteraneană
Interdicţia canonică asupra cametei şi „depositum confessatum”
Activitatea bancară în Florenţa în secolul al XIV-lea
Banca Medici
Activitatea bancară în Catalonia în secolele al XIV-lea şi al XV-lea: Taula de Canvi
4. Activitatea bancară în timpul domniei lui Carol al V-lea şi doctrina Școlii de la Salamanca
Dezvoltarea activităţii bancare în Sevilla
Școala de la Salamanca şi negoţul bancar
5. O nouă încercare de activitate bancară legitimă: Banca din Amsterdam. Evoluţia activităţii bancare în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea
Banca din Amsterdam
David Hume şi Banca din Amsterdam
Sir James Steuart, Adam Smith şi Banca din Amsterdam
Băncile din Suedia şi Anglia
John Law şi sistemul bancar din Franţa în secolul al XVIII-lea
Richard Cantillon şi încălcarea frauduloasă a contractului de depozit neregulat de bani
1. Introducere
2. De ce este imposibilă echivalarea contractului de depozit neregulat cu contractul de împrumut, sau mutuum
Originile confuziei
Doctrina eronată a common law
Doctrina Codului Civil şi a Codului Comercial spaniol
Critica la adresa tentativei de echivalare a contractului de depozit neregulat de bani cu contractul de împrumut, sau mutuum
Cauza sau scopul diferit al fiecăruia dintre cele două contracte
Noţiunea de acord nedeclarat sau implicit
3. O soluţie inadecvată: redefinirea conceptului de dispoziţie
4. Depozitul neregulat de bani, tranzacţiile cu clauză de răscumpărare şi contractele de asigurări de viaţă
Tranzacţiile cu clauză de răscumpărare
Cazul contractelor de asigurări de viaţă
Capitolul IV: Procesul de expansiune a creditului
1. Introducere
2. Rolul băncii în calitate de intermediar veritabil în contractul de împrumut
3. Rolul băncii în contractul de depozit bancar de bani
4. Efectele produse de utilizarea de către bancheri a depozitelor la vedere: cazul unei bănci individuale
Sistemul contabil continental
Practicile contabile în lumea anglo-saxonă
Capacitatea unei bănci izolate de expandare a creditului şi creare de depozite
Cazul unei bănci de dimensiuni foarte mici
Expansiunea creditului şi crearea ex nihilo a depozitelor de către o bancă monopolistă, unică
5. Expansiunea creditului şi crearea de noi depozite de către întregul sistem bancar
Crearea creditelor într-un sistem cu bănci de mici dimensiuni
6. Câteva dificultăţi suplimentare
Când expansiunea este declanşată simultan de toate băncile
Scoaterea ofertei de bani din sistemul bancar
Păstrarea unor rezerve ce depăşesc rezerva minimă obligatorie
Rezerve minime obligatorii diferite pentru tipuri distincte de depozite
7. Punctele comune ale creării de depozite şi emisiunii de bancnote fără acoperire
8. Procesul de contracţie a creditului
Capitolul V: Expansiunea creditului şi efectele sale asupra sistemului economic
1. Bazele teoriei capitalului
Acţiunea umană ca succesiune de etape subiective
Capitalul şi bunurile de capital
Rata dobânzii
Structura de producţie
Câteva observaţii suplimentare
O analiză critică a mărimilor utilizate în contabilitatea venitului naţional
2. Efectele asupra structurii de producţie exercitate de o sporire a creditului, finanţat în condiţiile unei creşteri anterioare a economisirii voluntare
Trei manifestări diferite ale procesului economisirii voluntare
Înregistrările contabile ale economisirii canalizate către credite
Problema creditelor de consum
Efectele economisirii voluntare asupra structurii de producţie
Primo: Efectul produs de noua disparitate dintre profiturile din diferitele etape de producţie
Secundo: Efectul descreşterii ratei dobânzii asupra preţului de piaţă al bunurilor de capital
Tertio: Efectul Ricardo
Concluzie: Apariţia unei noi structuri de producţie, mai intensive în capital
Soluţia teoretică la „paradoxul economisirii”
Cazul unei economii în regres
3. Efectele expansiunii bancare a creditului neacoperite de o sporire a economisirii: teoria austriacă, sau a creditului de circulaţie, a ciclului afacerilor
Efectele expansiunii creditului asupra structurii de producţie
Reacţia spontană a pieţei la expansiunea creditului
4. Activitatea bancară, ratele fracţionare ale rezervelor şi legea numerelor mari
Capitolul VI: Aspecte suplimentare privind teoria ciclului economic
1. De ce nu se declanşează nici o criză atunci când noile investiţii sunt finanţate prin economisire reală (iar nu prin expansiunea creditului)
2. Posibilitatea amânării izbucnirii crizei: explicarea teoretică a procesului de stagflaţie
3. Creditul de consum şi teoria ciclului
4. Caracterul autodistructiv al boom-urilor artificiale cauzate de expansiunea creditului: Teoria „economisirii forţate”
5. Risipirea capitalului, capacităţile nefolosite şi malinvestirea resurselor productive
6. Expansiunea creditului – cauză indirectă a şomajului în masă
7. Contabilitatea venitului naţional este inadecvată pentru reflectarea diferitelor stadii ale ciclului afacerilor
8. Activitatea antreprenorială şi teoria ciclului
9. Politica de stabilizare a nivelului general al preţurilor şi efectele sale destabilizatoare asupra economiei
10. Cum să evităm ciclurile afacerilor: prevenirea şi ieşirea din criza economică
11. Teoria ciclului şi resursele neutilizate: rolul acestora în etapele iniţiale ale boom-ului
12. Contracţia necesară a creditului pe durata recesiunii: critica adresată teoriei „depresiunii secundare”
13. Economia „maniaco-depresivă”: coruperea culturii antreprenoriale şi alte efecte negative pe care ciclurile recurente ale afacerilor le exercită asupra economiei de piaţă
14. Influenţa fluctuaţiilor economice asupra pieţei bursiere
15. Efectele exercitate de ciclul afacerilor asupra sectorului bancar
16. Marx, Hayek şi considerarea crizelor economice drept ceva inerent economiei de piaţă
17. Două observaţii adiţionale
18. Dovezi empirice care susţin teoria ciclului
Fluctuaţiile economice înainte de Revoluţia Industrială
Fluctuaţiile economice după Revoluţia Industrială
Înflăcăraţii ani douăzeci şi Marea Depresiune din 1929
Recesiunile economice de la sfârşitul anilor 1970 şi începutul anilor 1990
Câteva testări empirice ale teoriei austriece a ciclului afacerilor
Concluzie
Capitolul VII: O perspectivă critică asupra teoriilor monetaristă şi keynesiană
1. Introducere
2. Critica teoriei monetariste
Conceptul fictiv de capital
Critica austriacă adresată lui Clark şi Knight
Critica adresată versiunii monetariste mecaniciste a teoriei cantitative a banilor
Câteva observaţii despre teoria aşteptărilor raţionale
3. Critica adresată teoriei economice keynesiene
Legea Say a pieţelor
Cele trei argumente ale lui Keynes cu referire la expansiunea creditului
Analiza keynesiană ca teorie particulară
Aşa-numita eficienţă marginală a capitalului
Critica adresată de Keynes lui Mises şi Hayek
Critica multiplicatorului keynesian
Evaluarea critică a principiului „acceleratorului”
4. Tradiţia marxistă şi teoria austriacă a ciclurilor economice. Revoluţia neo-ricardiană şi controversa reversiunii (reswitching)
5. Concluzie
6. Anexă: Despre companiile de asigurări de viaţă şi alţi intermediari financiari non-bancari
Companiile de asigurări de viaţă ca intermediari financiari veritabili
Valorile de răscumpărare ale poliţelor şi oferta de monedă
Coruperea principiilor tradiţionale ale activităţii de asigurare a vieţii
Alţi intermediari financiari veritabili: fondurile mutuale, companiile de investiţii şi holding-urile
Câteva comentarii cu privire la asigurarea creditelor
Capitolul VIII: Teoria băncii centrale şi a liberei întreprinderi bancare
1. O analiză critică a Școlii bancare
Perspectiva bancară şi cea monetară în Școala de la Salamanca
Primirea ideilor despre moneda bancară de către lumea anglosaxonă
Polemica dintre Şcoala monetară şi Şcoala bancară
2. Polemica dintre adepţii băncii centrale şi cei ai liberei întreprinderi bancare
Pledoaria lui Parnell în favoarea liberei întreprinderi bancare şi replicile lui McCulloch şi Longfield
Un început „cu stângul” pentru polemica dintre banca centrală şi libera întreprindere bancară
Pledoarie pentru banca centrală
Poziţia teoreticienilor Școlii monetare care au apărat libera întreprindere bancară
3. Aplicarea „teoremei imposibilităţii socialismului” în cazul băncii centrale
Teoria imposibilităţii coordonării sociale prin coerciţie instituţională sau prin nerespectarea principiilor legale tradiţionale
Aplicarea teoremei imposibilităţii socialismului la cazul băncii centrale şi al sistemului bancar cu rezerve fracţionare
Concluzie: falimentul legislaţiei bancare
4. O analiză critică a Școlii moderne a liberei întreprinderi bancare cu rezerve fracţionare
Eroarea centrală a analizei: cererea de medii fiduciare privită ca variabilă exogenă
Posibilitatea ca un sistem de liberă întreprindere bancară cu rezerve fracţionare să iniţieze unilateral expansiunea creditului
Teoria „echilibrului monetar” în libera întreprindere bancară este bazată pe o analiză exclusiv macroeconomică
Confundarea conceptului de economisire cu cel al cererii de bani
Pericolul ilustrărilor istorice ale sistemelor de liberă întreprindere bancară
Ignorarea argumentelor juridice
5. Concluzie: Falsa polemică dintre adepţii băncii centrale şi cei ai liberei întreprinderi bancare cu rezerve fracţionare
Capitolul IX: Propunere de reformă bancară. Teoria rezervelor bancare 100%
1. O istorie modernă a teoriilor care susţin păstrarea unei rate a rezervelor de 100%
Propunerea lui Ludwig von Mises
Friedrich A. Hayek şi rezervele 100%
Murray N. Rothbard şi propunerea unui etalon aur pur cu rezerve 100%
Maurice Allais şi pledoaria europeană pentru rezerve 100%
Vechea tradiţie a Școlii de la Chicago de susţinere a rezervelor 100%
2. Propunerea noastră de reformă bancară
Libertatea completă în alegerea monedei
Un sistem al libertăţii bancare complete
Impunerea normelor şi principiilor legale tradiţionale şi, în special, a rezervelor 100% pentru depozitele la vedere tuturor agenţilor implicaţi în sistemul de liberă întreprindere bancară
Cum ar arăta sistemul financiar şi bancar al unei societăţi complet libere?
3. Analiza avantajelor sistemului propus
4. Răspunsuri pentru posibilele obiecţii la propunerea noastră de reformă monetară
5. Analiza economică a procesului de reformă şi tranziţie către sistemul monetar şi bancar propus
Câteva principii strategice fundamentale
Etapele reformei sistemului bancar şi financiar
Importanţa etapei a treia şi a următoarelor pentru reformă: posibilitatea pe care o oferă pentru a plăti datoria naţională sau obligaţiile sistemului de pensii
Aplicarea teoriei reformei sistemului financiar şi bancar în cazul procesului de unificare monetară europeană şi în cel al construcţiei sectorului financiar din economiile fostului socialism real
6. Concluzie: Sistemul bancar al unei societăţi libere
© Jesús Huerta de Soto. Versiunea în limba română este publicată cu permisiunea autorului.
