Moneda, creditul bancar și ciclurile economice

Moneda, creditul bancar și ciclurile economice

Cu toate că impresionează prin dimensiunile sale, cartea este gândită ca manual dedicat studenților științelor economice, fiind înțesată cu exemple numerice și tabele de sinteză. Avem în față încă un exemplu al respectului pentru cititor, dovedit de multe ori în tradiția austriacă de drept și economie. Însă, dincolo de abordarea de manual, multe probleme sunt tratate exhaustiv. Iar pentru cele care nu sunt, Huerta de Soto a alcătuit note de subsol remarcabile în care găsim trimiteri la toată literatura relevantă pentru chestiunea discutată.

Contribuțiile originale, cum ar fi aplicarea argumentului tragediei comunelor în sfera bancară sau propunerea detaliată de reformă monetară, încununează acest veritabil tur de forță.

Chiar dacă tratatul profesorului Huerta de Soto nu poate rămâne singura sursă bibliografică în chestiunile monetare și bancare, el este indispensabil oricui dorește să își clădească o cultură economică sănătoasă.

Iar acum, mai mult decât oricând, efortul profesorului Huerta de Soto dă roade: cartea se dovedește un ghid foarte util al crizei:

„Situația actuală este tragică, dar este și mai tragic, dacă se poate așa ceva, că mulți nu înțeleg cauzele fenomenelor care ne afectează și mai ales că există o atmosferă de confuzie și incertitudine generală printre experți, analiști și majoritatea economiștilor. Cel puțin în această sferă, trag nădejde că edițiile consecutive ale acestei cărți, care este publicată în lumea întreagă […] , vor contribui la pregătirea cititorilor, la înarmarea intelectuală a noilor generații și, în final, la mult așteptata reproiectare instituțională a întregului sistem financiar și monetar al actualelor economii de piață. Dacă această dorință se va îndeplini, voi considera că efortul meu a fost cu folos și voi fi foarte onorat că am ajutat, chiar și cu foarte puțin, la mișcarea lucrurilor în direcția cea bună.”

Jesús Huerta de Soto – Moneda, creditul bancar și ciclurile economice [pdf]

În memoria Dianei Costea, prin efortul căreia a fost posibilă apariția acestei cărți în limba română.

Traducere de Elena Diana Costea și Tudor Gherasim Smirna

Prefață la ediția în limba română

Prefață la prima ediție în limba engleză

Prefață la ediția a treia în limba spaniolă

Prefață la ediția a doua în limba spaniolă

Introducere

Capitolul I: Natura juridică a contractului de depozit neregulat de bani

1.       O clarificare preliminară a termenilor: contractele de împrumut (mutuum și comodat) și contractele de depozit

Contractul de comodat

Contractul mutuum

Contractul de depozit

Contractul de depozit de bunuri fungibile – sau contractul de depozit „neregulat”

2.       Funcția socială și economică a depozitelor neregulate

Elementul fundamental al unui depozit neregulat de bani

Consecințe ale nerespectării obligației esențiale din depozitul neregulat

Decizii judecătorești care au recunoscut principiile fundamentale de drept ce guvernează contractul de depozit neregulat de bani (cerința privitoare la o rezervă de 100%)

3.      Diferențele esențiale dintre contractul de depozit neregulat și contractul de împrumut monetar

Despre semnificația diferită a transferului de drepturi de proprietate în cele două contracte

Deosebirile fundamentale de ordin economic dintre cele două contracte

Deosebirile fundamentale de ordin juridic dintre cele două contracte

4.      Descoperirea de către juriștii romani a principiilor generale de drept ce guvernează contractul de depozit neregulat de bani

Emergența principiilor tradiționale de drept în concepția lui Menger, Hayek și Leoni

Știința dreptului la romani

Contractul de depozit neregulat în dreptul roman

Capitolul II: O perspectivă istorică asupra încălcării principiilor de drept ce guvernează contractul de depozit neregulat de bani

1.      Introducere

2.      Activitatea bancară în Grecia și Roma

Trapezitei sau bancherii greci

Activitatea bancară în lumea elenistică

Activitatea bancară în Roma

Prăbușirea băncii creștinului Callistus

„Societates Argentariae”

3.      Bancherii în Evul Mediu târziu

Resuscitarea activității bancare de depozit în Europa mediteraneană

Interdicția canonică asupra cametei și „depositum confessatum”

Activitatea bancară în Florența în secolul al XIV-lea

Banca Medici

Activitatea bancară în Catalonia în secolele al XIV-lea și al XV-lea: Taula de Canvi

4.      Activitatea bancară în timpul domniei lui Carol al V-lea și doctrina Școlii de la Salamanca

Dezvoltarea activității bancare în Sevilla

Școala de la Salamanca și negoțul bancar

5.      O nouă încercare de activitate bancară legitimă: Banca din Amsterdam. Evoluția activității bancare în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea

Banca din Amsterdam

David Hume și Banca din Amsterdam

Sir James Steuart, Adam Smith și Banca din Amsterdam

Băncile din Suedia și Anglia

John Law și sistemul bancar din Franța în secolul al XVIII-lea

Richard Cantillon și încălcarea frauduloasă a contractului de depozit neregulat de bani

Capitolul III: Tentativele de justificare pe baze juridice a activității bancare cu rezervă fracționară

1.      Introducere

2.      De ce este imposibilă echivalarea contractului de depozit neregulat cu contractul de împrumut, sau mutuum

Originile confuziei

Doctrina eronată a common law

Doctrina Codului Civil și a Codului Comercial spaniol

Critica la adresa tentativei de echivalare a contractului de depozit neregulat de bani cu contractul de împrumut, sau mutuum

Cauza sau scopul diferit al fiecăruia dintre cele două contracte

Noțiunea de acord nedeclarat sau implicit

3.      O soluție inadecvată: redefinirea conceptului de dispoziție

4.      Depozitul neregulat de bani, tranzacțiile cu clauză de răscumpărare și contractele de asigurări de viață

Tranzacțiile cu clauză de răscumpărare

Cazul contractelor de asigurări de viață

Capitolul IV: Procesul de expansiune a creditului

1.      Introducere

2.      Rolul băncii în calitate de intermediar veritabil în contractul de împrumut

3.      Rolul băncii în contractul de depozit bancar de bani

4.      Efectele produse de utilizarea de către bancheri a depozitelor la vedere: cazul unei bănci individuale

Sistemul contabil continental

Practicile contabile în lumea anglo-saxonă

Capacitatea unei bănci izolate de expandare a creditului și creare de depozite

Cazul unei bănci de dimensiuni foarte mici

Expansiunea creditului și crearea ex nihilo a depozitelor de către o bancă monopolistă, unică

5.      Expansiunea creditului și crearea de noi depozite de către întregul sistem bancar

Crearea creditelor într-un sistem cu bănci de mici dimensiuni

6.      Câteva dificultăți suplimentare

Când expansiunea este declanșată simultan de toate băncile

Scoaterea ofertei de bani din sistemul bancar

Păstrarea unor rezerve ce depășesc rezerva minimă obligatorie

Rezerve minime obligatorii diferite pentru tipuri distincte de depozite

7.      Punctele comune ale creării de depozite și emisiunii de bancnote fără acoperire

8.      Procesul de contracție a creditului

Capitolul V: Expansiunea creditului și efectele sale asupra sistemului economic

1.      Bazele teoriei capitalului

Acțiunea umană ca succesiune de etape subiective

Capitalul și bunurile de capital

Rata dobânzii

Structura de producție

Câteva observații suplimentare

O analiză critică a mărimilor utilizate în contabilitatea venitului național

2.      Efectele asupra structurii de producție exercitate de o sporire a creditului, finanțat în condițiile unei creșteri anterioare a economisirii voluntare

Trei manifestări diferite ale procesului economisirii voluntare

Înregistrările contabile ale economisirii canalizate către credite

Problema creditelor de consum

Efectele economisirii voluntare asupra structurii de producție

Primo: Efectul produs de noua disparitate dintre profiturile din diferitele etape de producție

Secundo: Efectul descreșterii ratei dobânzii asupra prețului de piață al bunurilor de capital

Tertio: Efectul Ricardo

Concluzie: Apariția unei noi structuri de producție, mai intensive în capital

Soluția teoretică la „paradoxul economisirii”

Cazul unei economii în regres

3.      Efectele expansiunii bancare a creditului neacoperite de o sporire a economisirii: teoria austriacă, sau a creditului de circulație, a ciclului afacerilor

Efectele expansiunii creditului asupra structurii de producție

Reacția spontană a pieței la expansiunea creditului

4.      Activitatea bancară, ratele fracționare ale rezervelor și legea numerelor mari

Capitolul VI: Aspecte suplimentare privind teoria ciclului economic

1.      De ce nu se declanșează nici o criză atunci când noile investiții sunt finanțate prin economisire reală (iar nu prin expansiunea creditului)

2.      Posibilitatea amânării izbucnirii crizei: explicarea teoretică a procesului de stagflație

3.      Creditul de consum și teoria ciclului

4.      Caracterul autodistructiv al boom-urilor artificiale cauzate de expansiunea creditului: Teoria „economisirii forțate”

5.      Risipirea capitalului, capacitățile nefolosite și malinvestirea resurselor productive

6.      Expansiunea creditului – cauză indirectă a șomajului în masă

7.      Contabilitatea venitului național este inadecvată pentru reflectarea diferitelor stadii ale ciclului afacerilor

8.      Activitatea antreprenorială și teoria ciclului

9.      Politica de stabilizare a nivelului general al prețurilor și efectele sale destabilizatoare asupra economiei

10.  Cum să evităm ciclurile afacerilor: prevenirea și ieșirea din criza economică

11.  Teoria ciclului și resursele neutilizate: rolul acestora în etapele inițiale ale boom-ului

12.  Contracția necesară a creditului pe durata recesiunii: critica adresată teoriei „depresiunii secundare”

13.  Economia „maniaco-depresivă”: coruperea culturii antreprenoriale și alte efecte negative pe care ciclurile recurente ale afacerilor le exercită asupra economiei de piață

14.  Influența fluctuațiilor economice asupra pieței bursiere

15.  Efectele exercitate de ciclul afacerilor asupra sectorului bancar

16.  Marx, Hayek și considerarea crizelor economice drept ceva inerent economiei de piață

17.  Două observații adiționale

18.  Dovezi empirice care susțin teoria ciclului

Fluctuațiile economice înainte de Revoluția Industrială

Fluctuațiile economice după Revoluția Industrială

Înflăcărații ani douăzeci și Marea Depresiune din 1929

Recesiunile economice de la sfârșitul anilor 1970 și începutul anilor 1990

Câteva testări empirice ale teoriei austriece a ciclului afacerilor

Concluzie

Capitolul VII: O perspectivă critică asupra teoriilor monetaristă și keynesiană

1.      Introducere

2.      Critica teoriei monetariste

Conceptul fictiv de capital

Critica austriacă adresată lui Clark și Knight

Critica adresată versiunii monetariste mecaniciste a teoriei cantitative a banilor

Câteva observații despre teoria așteptărilor raționale

3.     Critica adresată teoriei economice keynesiene

Legea Say a piețelor

Cele trei argumente ale lui Keynes cu referire la expansiunea creditului

Analiza keynesiană ca teorie particulară

Așa-numita eficiență marginală a capitalului

Critica adresată de Keynes lui Mises și Hayek

Critica multiplicatorului keynesian

Evaluarea critică a principiului „acceleratorului”

4.      Tradiția marxistă și teoria austriacă a ciclurilor economice. Revoluția neo-ricardiană și controversa reversiunii (reswitching)

5.      Concluzie

6.      Anexă: Despre companiile de asigurări de viață și alți intermediari financiari non-bancari

Companiile de asigurări de viață ca intermediari financiari veritabili

Valorile de răscumpărare ale polițelor și oferta de monedă

Coruperea principiilor tradiționale ale activității de asigurare a vieții

Alți intermediari financiari veritabili: fondurile mutuale, companiile de investiții și holding-urile

Câteva comentarii cu privire la asigurarea creditelor

Capitolul VIII: Teoria băncii centrale și a liberei întreprinderi bancare

1.      O analiză critică a Școlii bancare

Perspectiva bancară și cea monetară în Școala de la Salamanca

Primirea ideilor despre moneda bancară de către lumea anglosaxonă

Polemica dintre Școala monetară și Școala bancară

2.      Polemica dintre adepții băncii centrale și cei ai liberei întreprinderi bancare

Pledoaria lui Parnell în favoarea liberei întreprinderi bancare și replicile lui McCulloch și Longfield

Un început „cu stângul” pentru polemica dintre banca centrală și libera întreprindere bancară

Pledoarie pentru banca centrală

Poziția teoreticienilor Școlii monetare care au apărat libera întreprindere bancară

3.      Aplicarea „teoremei imposibilității socialismului” în cazul băncii centrale

Teoria imposibilității coordonării sociale prin coerciție instituțională sau prin nerespectarea principiilor legale tradiționale

Aplicarea teoremei imposibilității socialismului la cazul băncii centrale și al sistemului bancar cu rezerve fracționare

Concluzie: falimentul legislației bancare

4.      O analiză critică a Școlii moderne a liberei întreprinderi bancare cu rezerve fracționare

Eroarea centrală a analizei: cererea de medii fiduciare privită ca variabilă exogenă

Posibilitatea ca un sistem de liberă întreprindere bancară cu rezerve fracționare să inițieze unilateral expansiunea creditului

Teoria „echilibrului monetar” în libera întreprindere bancară este bazată pe o analiză exclusiv macroeconomică

Confundarea conceptului de economisire cu cel al cererii de bani

Pericolul ilustrărilor istorice ale sistemelor de liberă întreprindere bancară

Ignorarea argumentelor juridice

5.      Concluzie: Falsa polemică dintre adepții băncii centrale și cei ai liberei întreprinderi bancare cu rezerve fracționare

Capitolul IX: Propunere de reformă bancară. Teoria rezervelor bancare 100%

1.      O istorie modernă a teoriilor care susțin păstrarea unei rate a rezervelor de 100%

Propunerea lui Ludwig von Mises

Friedrich A. Hayek și rezervele 100%

Murray N. Rothbard și propunerea unui etalon aur pur cu rezerve 100%

Maurice Allais și pledoaria europeană pentru rezerve 100%

Vechea tradiție a Școlii de la Chicago de susținere a rezervelor 100%

2.      Propunerea noastră de reformă bancară

Libertatea completă în alegerea monedei

Un sistem al libertății bancare complete

Impunerea normelor și principiilor legale tradiționale și, în special, a rezervelor 100% pentru depozitele la vedere tuturor agenților implicați în sistemul de liberă întreprindere bancară

Cum ar arăta sistemul financiar și bancar al unei societăți complet libere?

3.      Analiza avantajelor sistemului propus

4.      Răspunsuri pentru posibilele obiecții la propunerea noastră de reformă monetară

5.      Analiza economică a procesului de reformă și tranziție către sistemul monetar și bancar propus

Câteva principii strategice fundamentale

Etapele reformei sistemului bancar și financiar

Importanța etapei a treia și a următoarelor pentru reformă: posibilitatea pe care o oferă pentru a plăti datoria națională sau obligațiile sistemului de pensii

Aplicarea teoriei reformei sistemului financiar și bancar în cazul procesului de unificare monetară europeană și în cel al construcției sectorului financiar din economiile fostului socialism real

6.      Concluzie: Sistemul bancar al unei societăți libere

Bibliografie

© Jesús Huerta de Soto. Versiunea în limba română este publicată cu permisiunea autorului.

Scris de
Jesús Huerta de Soto
Discută

Newsletter

Abonează-te la newsletter-ul nostru. Nu scriem des, dar, când scriem, e ceva important.

Cuprins

Contact

Ai o sugestie? O întrebare?

Susține proiectele Institutului Mises

Activitatea noastră este posibilă prin folosirea judicioasă a sumelor primite de la susținători.

Orice sumă este binevenită și îți mulțumim!