Cum ar arăta un sistem rațional de prețuri, un sistem instituit de proprietarii de drumuri private? În primul rând, autostrăzile ar introduce plăți, în special în puncte convenabile precum intrările în orașe, sau la poduri și tunele, dar nu așa cum se practică acum. Prețurile ar fi mult mai mari la orele de vârf (de exemplu, în duminicile de vară) decât la orele mai libere. Pe o piață liberă, cererea mai mare la orele de vârf ar duce la o creștere a prețului până la nivelul descongestionării și stabilirii unei circulații normale. Dar – ar putea întreba cititorii – oamenii nu trebuie să ajungă la lucru? Sigur, dar nu trebuie să ajungă în propriile lor mașini. Unii navetiști ar renunța cu totul și s-ar muta înapoi în oraș; alții ar adopta soluții de folosire în comun a mașinilor; iar alții ar folosi autobuzele și trenurile. Astfel, utilizarea drumurilor la ore de vârf ar fi rezervată acelora care sunt cei mai dornici să plătească prețul de piață. Alții, de asemenea, vor încerca să-și adapteze orele de lucru astfel încât să vină și să plece eșalonat. Și călătorii de week-end vor șofa mai puțin sau își vor eșalona cursele. În fine, profiturile crescute obținute pentru poduri și tunele, de exemplu, vor stimula firmele private să construiască mai multe astfel de utilități. Construcția de drumuri va fi guvernată nu de lupta pentru subvenții a grupurilor de presiune, ci de cererea eficientă și calculele de cost specifice pieței.