Ludwig von Mises (Lemberg, 1881 - New York, 1973) este cel mai important reprezentant al Școlii austriece de drept și economie în secolul XX, spiritul rector al iubitorilor de rigoare și discernământ epistemologic în sfera științelor acțiunii umane și autorul celei mai redutabile apărări utilitariste a capitalismului de tip laissez-faire.
Traducere de Sergiu Marcus, revizuită și adăugită de Ionela Mânzu și Tudor Smirna * Observații introductive Nota caracteristică a acestei epoci a dictatorilor, războaielor și revoluțiilor este tendința ei anticapitalistă. Majoritatea guvernelor și...
Putem împărți în două mari grupe diversele încercări făcute pentru a găsi un sistem de calcul care ar funcționa în socialism. Făcând astfel, lăsăm afară din socoteală lucrările întemeiate pe teoria valorii-muncă, ce sunt greșite din capul locului...
1 Socialismul în istorie Nimic nu este mai greu decât a avea o perspectivă clară, istorică a unei mișcări contemporane. Proximitatea fenomenului face întregul greu de cunoscut în proporție adevărată. Judecata istorică, mai presus de toate, cere...
1 „Interesul” ca obstacol pentru distructivism După Marx, credința politică a individului depinde de clasa căreia îi aparține; credința politică a clasei sale depinde de interesele ei ca clasă. Burghezia trebuie să susțină în mod necesar...
1 Mijloacele distructivismului Politica întrebuințează două metode pentru a-și îndeplini scopurile; prima țintește direct la convertirea societății la socialism; a doua țintește numai indirect la această convertire, prin distrugerea ordinii sociale...
1 Natura distructivismului Pentru socialist, venirea socialismului înseamnă o tranziție de la o economie irațională la una rațională. În socialism, administrarea planificată a vieții economice ia locul anarhiei producției; societatea, care este...
1 Etica capitalistă și impracticabilitatea socialismului În expunerile socialismului etic se găsește neîncetat afirmația că el presupune purificarea morală a oamenilor. Atâta timp cât nu reușim să ridicăm moralicește masele, nu vom fi în stare să...
1 Deviza „democrație economică” Unul din argumentele cele mai importante în favoarea socialismului este acela conținut în deviza „autoguvernare în industrie”. Așa cum, în sfera politică, absolutismul regelui a fost înfrânt de dreptul poporului de a...
1 Imperativul categoric ca bază pentru socialism Engels a numit mișcarea muncitorească germană ca moștenitoare a filosofiei clasice germane. [1] Ar fi mai corect să se spună că socialismul german (nu numai cel marxist) reprezintă decadența școlii de...
1 Religia și etica socială Religia, nu numai ca o biserică, ci de asemenea și ca o filosofie, este, ca și oricare alt fapt al vieții spirituale, un produs al cooperării sociale a oamenilor. Gândirea noastră nu este cu nici un chip un fenomen...
1 Punctul de vedere ascetic Retragerea din lume și negarea vieții nu sunt, nici chiar dintr-un punct de vedere religios, scopuri ultime, urmărite pentru ele însele, ci mijloace pentru atingerea anumitor scopuri transcendentale. Dar, deși ele apar în...
1 Atitudinea socialistă față de etică Pentru marxismul pur, socialismul nu este un program politic. El nu cere ca societatea să fie transformată în ordinea socialistă, nici nu condamnă ordinea liberală a societății. El se prezintă ca o teorie...