Principiul congregațional. Începutul unei soluții americane pentru problema noastră școlară

John Taylor Gatto - Cum suntem imbecilizați. Curriculumul ascuns al școlarizării obligatorii Traducere de Maria Comănescu

Cred că ar trebui abolit sistemul de acreditare în învățământ pe cât de repede posibil. Faptul că specialiștii din învățământul acreditat sunt socotiți ca o condiție necesară pentru a face învățatul posibil este o fraudă și o escrocherie. Uitați-vă în jurul dumneavoastră: rezultatele diplomelor care se dau în colegiile pentru profesori sunt în școlile pe care le vedeți. Lăsați pe oricine care dorește să predea să o facă; dați-le familiilor înapoi banii de impozite, ca să poată alege după bunul lor plac – cine ar putea fi cumpărător mai atent ca ele, dacă li s-ar oferi mijloacele de comparație? Reinstaurați sistemul congregațional, după modelul cu adevărat nemanipulat al pieței libere – pe această cale dialectica socială va putea reveni la viață. Aveți încredere în familii și vecinătăți și în persoane individuale, că-și vor răspunde cum trebuie la întrebarea „pentru ce ne trebuie educația?”.

Comentează · Citeşte »

Ludwig von Mises ca raționalist social

Joseph T. Salerno

În cea mai mare parte, scrierile lui Ludwig von Mises cu privire la societate și evoluția socială au fost ignorate de participanții la renașterea actuală a școlii Austriece de economie și a filosofiei politice clasic liberale. Când teoria sa socială a fost discutată, Mises le-a apărut criticilor (Barry 1987, p.59) ca „un fiu al Iluminismului plasat greșit în secolul douăzeci”. Însă această apreciere este incorectă din două motive. În primul rând, Mises critică sever meliorismul social al liberalilor iluminiști și demonstrează că poziția lor nu este compatibilă cu una care atribuie rațiunii umane locul central în evoluția socială. În al doilea rând, dezvoltând o poziție raționalistă unică, Mises are multe de spus despre chestiuni de o importanță centrală pentru Austriecii moderni, libertarieni și liberali clasici, care sunt fie critici fie adepți ai „ordinii spontane” sau/și ai pozițiilor social evoluționiste formulate de Hayek.

Comentează [8] · Citeşte »

Blestemul națiunilor subdezvoltate

Ludwig von Mises

Toți acești intelectuali radicali ai țărilor subdezvoltate învinuiesc Europa și America pentru înapoierea și sărăcia propriilor lor popoare. Au dreptate, însă pentru motive cu totul diferite decât cele la care se gândesc. Europa și America nu au adus blestemul țărilor subdezvoltate, ci i-au lungit durata prin cultivarea în intelectualii lor a ideologiilor care sunt cel mai serios obstacol în calea oricărei îmbunătățiri a condițiilor. Socialiștii și intervenționiștii Occidentului au otrăvit mințile Orientului. Ei sunt responsabili pentru înclinațiile anti-capitaliste ale Orientului și pentru simpatia cu care intelectualii Orientului privesc la sistemul sovietic, ca la cea mai intransigentă aplicare a ideilor marxiste.

Comentează [1] · Citeşte »

Politica monetară optimă

Jörg Guido Hülsmann

Lucrările convenționale asupra politicii monetare se concentrează de obicei asupra obiectivelor presupus asumate de către factorii de decizie în domeniul politicii monetare…Presupunerea tacită este că acestea sunt legate mai mult sau mai puțin strâns de realizarea scopului ultim – reducerea rarității (creșterea „prosperității” sau a „avuției”). Abordarea noastră ne permite să lăsăm deoparte discuția privind valabilitate acestei presupuneri implicite. Prin urmare vom merge direct la problema fundamentală: în ce măsură politica monetară poate afecta avuția comunității de utilizatori ai banilor.

Comentează [7] · Citeşte »

Etalonul-aur: critica lui Friedman, Mundell, Hayek şi Greenspan din perspectiva filosofiei liberei întreprinderi

Walter Block

Punctul de plecare al prezentului eseu îl constituie sistemul liberei întreprinderi. Lucrarea încearcă să evalueze contribuţiile a patru distinşi cercetători în domeniul teoriei monetare în general, şi al analizei etalonului-aur în particular. Consider de la sine înţeleasă pledoaria în favoarea pieţei, concurenţei şi libertăţii economice. Cei patru autori menţionaţi în titlu au fost selectaţi deoarece ei sunt reprezentanţi de seamă ai filosofiei guvernului limitat şi pieţei libere – dar, în acelaşi timp, se opun etalonului-aur. Printre altele, scopul prezentei lucrări este să testeze această propoziţie. Adică, ne propunem să descoperim cât de consecvente cu poziţia de principiu pe care au exprimat-o în favoarea liberei întreprinderi sunt contribuţiile acestor economişti în domeniul teoriei monetare.

Comentează · Citeşte »

Precedentele · Următoarele