Etalonul-aur: critica lui Friedman, Mundell, Hayek şi Greenspan din perspectiva filosofiei liberei întreprinderi

Walter Block

Punctul de plecare al prezentului eseu îl constituie sistemul liberei întreprinderi. Lucrarea încearcă să evalueze contribuţiile a patru distinşi cercetători în domeniul teoriei monetare în general, şi al analizei etalonului-aur în particular. Consider de la sine înţeleasă pledoaria în favoarea pieţei, concurenţei şi libertăţii economice. Cei patru autori menţionaţi în titlu au fost selectaţi deoarece ei sunt reprezentanţi de seamă ai filosofiei guvernului limitat şi pieţei libere – dar, în acelaşi timp, se opun etalonului-aur. Printre altele, scopul prezentei lucrări este să testeze această propoziţie. Adică, ne propunem să descoperim cât de consecvente cu poziţia de principiu pe care au exprimat-o în favoarea liberei întreprinderi sunt contribuţiile acestor economişti în domeniul teoriei monetare.

Comentează · Citeşte »

Unificarea politică: teorema generalizată a progresiei

Jörg Guido Hülsmann

De ce poate statul în unele cazuri să îşi extindă dominaţia asupra oamenilor care trăiesc în alte teritorii, iar în altele nu poate? Şi de ce fiecare extindere a puterii este întotdeauna însoţită de creşterea taxelor? În acest articol voi încerca să aduc un plus explicării creşterii statului prin extensificare analizând rolul jucat de unificarea politică în asigurarea acestei creşteri.

Comentează [7] · Citeşte »

Băncile nu pot crea monedă

Jörg Guido Hülsmann

Austriecii nu au reuşit să cadă de acord asupra unui aspect
vital, iar această neînţelegere a generat o dezbatere intensă în ultimii ani.
Această dezbatere nu se referă la problemele producţiei şi circulaţiei monetare
ci la chestiunea mai specializată a producţiei de titluri monetare de către
prestatori de servicii financiare precum băncile comerciale.

Comentează [4] · Citeşte »

Dezetatizarea unei Germanii unite

Hans-Hermann Hoppe

Statul nu este una cu societatea, ci distinct şi opus bunului mers al societăţii. Hans Hermann Hoppe ne oferă în acest articol o analiză prescientă a felului în care s-a ratat eliberarea Germaniei de acum două decenii. Încă din 1991, pentru praxeologul Hoppe era clar că prăbuşirea Zidului Berlinului nu va fi continuată de un marş al Germaniei de Est (pe care o distinge clar de statul Germaniei de Est) către implinirea idealului uman al libertăţii sociale neştirbite, ci către acutizarea socialismului de tip democratic etalat cu „brio” pe atunci de către Germania de Vest.

Hoppe face şi o analiză istorică a miracolului vest-german care a urmat celui de-al doilea război mondial, arătând că acesta s-a datorat unor idei liberale aplicate cu hotârâre de regimul Erhard şi că s-a stins odată cu abandonarea acestor politici. Hoppe afirmă că acest reviriment putea fi şi mai vertiginos şi durabil dacă ideile liberale ar fi fost aplicate mai sistematic.

Ce înseamnă acest „mai sistematic”, ne arată Hoppe în ultima parte a studiului, unde face un tur de forţă în care îmbină teoria economică, cu dreptul şi sociolgia pentru a ne ilustra care ar fi fost istoria alternativă a unei dezetatizări corect făcute în Germania de Est, sau, de ce nu, în orice alt loc din lume unde există un stat care parazitează o societate.

Comentează [2] · Citeşte »

Proprietate şi lege

Frédéric Bastiat

Care este relaţia dintre Lege şi Proprietate? Este proprietatea o creaţie a legii sau, dimpotrivă, legea este cea care decurge din existenţa proprietăţii? Care sunt consecinţele care urmează, în fiecare caz în parte, din raspunsul oferit la această întrebare? În Propriété et Loi – probabil cea mai succintă expresie a ideilor fundamentale ale celebrului economist francez – Frédéric Bastiat expune, sub o formă asimilabilă în termeni contemporani analizelor şcolii public choice, dezordinea socială care decurge din ideea că proprietatea este o instituţie artificială, creată, menţinută şi definită de legea pozitivă, demistificând în acelaşi timp nefasta propensiune a tuturor adversarilor ordinii proprietăţii private către ceea ce Friedrich von Hayek va descrie cu sintagma „constructivism social”.

Comentează [3] · Citeşte »

Precedentele · Următoarele