Miercurea întunecată: azi luptăm contra cenzurii internetului

Tudor Smirna · 18 ianuarie 2012

Internetul este în continuă transformare şi una din tendinţele negative care se accentuează este restrângerea sau chiar dispariţia libertăţii de răspândire a informaţiei, pentru că statul urăşte libertarea, iar internetul este esenţial pentru libertatea de exprimare.

Aşa cum am mai scris aici pe blog, cred că sunt cel puţin două linii de atac prin care statul încearcă să îngenuncheze libertatea pe internet. Ambele sunt construite pe abuzul de putere şi negarea respectului pentru proprietatea privată, folosindu-se în stil orwellian de argumentări bazate pe retorica cea mai respectabilă şi prietenoasă:

1. Lupta contra „cyber-terorismului”

În numele conceptului colectivizant de siguranţă naţională, statul încearcă să impună diverse măsuri de excludere, spionaj şi control agresiv. Terorismul fiind un concept atât de vag, sub incidenţa acestor măsuri poate cădea practic oricine. Nu este un secret că se încearcă introducerea de legi pentru monitorizarea şi stocarea tuturor comunicaţiilor mobile şi electronice.

O temere pe care mi-o imaginam mai demult a început acum să devină realitate: accesul pe internet se va face cu buletinul.

Spuneam:

“Terorismul cibernetic” e o gogorita. De fapt statul vrea sa ia in posesie internetul, cel mai frumos cadou pe care omenirea şi-l-a oferit in ultimele decenii. Cand i-a placut unui asupritor libertatea de exprimare si disobedienta argumentata?

Cred ca nu ar fi exagerat sa privim statul ca pe un moloh acoperit de milioane de piscaturi zilnice, incepand de la bloguri cat o furnica si pana la site-uri cu audienta mai mare decat a Pentagonului. Legitimitatea i se topeste vazand cu ochii. Imparatul se dezgoleste tocmai acum cand are de inregimentat America sub stindardul fascialismului. Obama trebuie sa puna vama pe internet, sa carpeasca din vreme petice pe gura dizidentilor.

Scandalul telegramelor diplomatice iscat de Julian Assange prin Wikileaks şi modul în care i-au răspuns autorităţile este un exemplu notoriu în acest sens.

2. Lupta contra pirateriei online (aplicarea legilor copyright-ului)

Ideea de drepturi contra copierii (copyright) este criticată sistematic de Stephan Kinsella.

În esenţă, copyright-ul instituit arbitrar de stat (spre deosebire de înţelegerile contractuale private) constituie agresiune instituţionalizată şi are efecte dezastuoase care amintesc de unele dintre cele mai întunecate perioade istorice.

Proiectul pilot al iniţiativelor SOPA şi PIPA care sunt dezbătute astăzi în America s-a numit HADOPI în Franţa acum trei ani. Vânătoarea kgb-istică a internauţilor nu e practic diferită de vânătoarea comercianţilor şi utilizatorilor de stambă din secolul XVIII, aşa cum am încercat să arăt în articolul de aici:

În bucătăria Europei se prepară vânat à la Colbert

Ameninţarea legiferării echivalentului american al HADOPI a declanşat o reacţie puternică de condamnare din partea unor giganţi ai internetului ca Wikipedia, Wordpress sau Google.

Jeffrey Tucker comentează despre Miercurea întunecată:

Tentativa statelor de a bloca fluxurile de informaţie pe web continuă prin noi şi diverse legi şi regementări. Nici nu sunt necesare legi noi: statul are deja puterea de a zdrobi era informaţiei printr-un moft birocratic.

  • Nu mai devreme de săptămâna trecută, un judecător a decis ca un student britanic de 23 de ani să fie extrădat în S.U.A. pentru o pedeapsă cu închisoarea de 10 ani, doar pentru că a pus link-uri către alte servere care găzduiesc ilicit conţinut cu copyright.

  • Anul trecut, autorităţile americane au închis 150 de domenii fără anchete şi proces, pe motiv că erau suspectate de vânzarea unor bunuri care încalcă legea mărcilor comerciale. Acest lucru a fost făcut de Cyber Monday cu un motiv clar: era un semnal către lumea digitală că statul este stăpân.

  • În primăvara anului trecut, FBI-ul a închis arbitrar toate domeniile de poker online pe care le-au putut găsi şi au sechestrat conturile bancare ale celor mai importante persoane care joacă poker online – toate acestea întâmplându-se înainte de anunţul recent că poker-ul online va fi iarăşi legal.

  • Tot anul trecut, Departamentul pentru Siguranţa Patriei a sechestrat 84.000 de domenii şi a anunţat că fiecare se făcea vinovat de traficul cu pornografie infantilă. O mică problemă, însă: totul a fost o eroare. Nici măcar un domeniu nu era vinovat. Până în prezent nu a apărut vreo explicaţie despre cum s-a putut întâmpla aşa ceva.

  • În 2010, autorităţile federale au pus sechestru pe 73.000 de domenii pentru că au pus link-uri către conţinut care se susţine că era distribuit prin încălcarea copyright-ului.

Prejudiciile aduse de astfel de acţiuni sunt deja enorme. Acum zece ani, internetul reprezenta eliberarea, o nouă frontieră a inovării, comerţului, răspândirii opiniilor şi organizării spontane. Astăzi, din ce în ce mai mulţi oameni sunt înfricoşaţi. Blogger-ilor nu le este clar ce permite şi ce nu permite legea în vigoare. Nimeni nu ştie cum se defineşte „utilizarea corectă” (fair use). Buzunarele cele mai adânci câştigă proces după proces. În faţa acestei incertitudini, mulţi aleg să posteze mai puţin conţinut – iar asta este exact ceea ce îşi doreşte statul şi monopoliştii privaţi.

Protestul Wikipedia este un mod de a spune că dacă acest modus operandi continuă şi ajunge să fie instituţionalizat într-o nouă legislaţie, nu va mai exista Wikipedia, care este site-ul cu cel mai bogat conţinut de pe web şi principalul mod în care oamenii se informează astăzi (cât de departe am ajuns de la munca de selectare a surselor pe care o făceam acum cinci ani).

Iar acesta este doar un exemplu. Blogurile indviduale nu vor mai putea avea decât conţinut aprobat de stat. Motoarele de căutare nu vor putea afişa decât site-uri aprobate de stat. Antreprenoriatul digital ar fi sufocat de temeri şi ameninţări, confiscări şi încarcerări. Este greu de imaginat cum ar putea supravieţui chiar Twitter sau Facebook.

[Spre deosebire de alte industrii], întreprinderile digitale pot dispărea din câteva click-uri, oferind lumii perspectiva ipotetică a ceea ce se întâmplă atunci când statul atacă inovaţia şi progresul la rădăcină. Modificări foarte mici ale legii pot avea efecte gigantice. După cum un click poate închide un site, o lege poate face acelaşi lucru.

Cu sau fără SOPA, libertatea digitală este asediată. De exemplu, ICANN, poarta de înregistrare a adreselor pe internet, condiţionează deţinerea unui domeniu cu prezentarea unui act de identitate furnizat de stat. Această schimbare oferă punctul de pornire pentru alte suspendări şi strangulări.

Dacă atacul statului asupra internetului va avea succes, ar fi precum arderea manuscriselor Sf. Isidor al Seviliei din secolul al şaptelea, care a produs, în cele mai grele vremuri, cartea ce a rezumat toată cunoaşterea lumii antice (o Wikipedie a vremii sale) şi care rămâne o sursă de referinţă până astăzi.

Ar fi precum distrugerea presei lui Gutenberg în secolul XV, pentru ca noi să nu cunoaştem cuvântul tipărit.

Istoricii ne amintesc neîncetat că toate marile salturi din istorie sunt alimentate de împărtăşirea şi răspândirea informaţiei. Aceasta este o precondiţie.

Informaţia este bunul cel mai valoros şi se întâmplă să fie reproductibil la infinit. Însă astăzi, statele s-au baricadat cu noţiunea de „proprietate intelectuală” pentru a consolida monopoluri şi a cenzura idei. Nu vom fi niciodată la adăpost din calea acestui tip de legislaţie şi dictat arbitrar, dacă nu smulgem din rădăcini această idee eronată şi nu începem să facem mai bine distincţia între drepturi de proprietate reale şi false.

Cele două tendinţe dominante ale vremurilor noastre sunt, pe de o parte, întunecarea lumii fizice stăpânite de stat şi, pe de altă parte, iluminarea adusă de ordinea spontană a mediilor digitale controlate de toţi ceilalţi în afara statului. Statele încearcă să le doboare şi să facă întuneric. Protestele contra acestor controale sunt un semnal clar că nu îi vom lăsa pe aceşti huligani, aceşti barbari, aceşti vandali, să îşi facă de cap.

Ideile conduc lumea. Să ne ocupăm minţile şi inimile cu idei corecte despre libertate, pentru a ne bucura de ea.

·

Comentarii

  1. Acuma io inteleg ca adeptii lui alde Mises sunt atat de fanatici incat nu se pot abtine sa acuze statul nici cand scriu articole despre gustul diferitelor specii de castraveti, da’ pe bune acuma, puteati sa va informati naibii un pic despre ce scrie de fapt in SOPA: e vorba de acordarea unor puteri exagerate capitalistozaurilor privati din “industria” media, nu statului. Statul ar ramane dotat cu aceleasi puteri si cu SOPA, si fara SOPA.

    Ar fi fost bun un minimum de documentare, acolo, cat sa mentineti macar aparentele de rationalitate ale saitului si ideologiei voastre. Sau nici macar atat nu mai pot cere de la misieni? :)

    donjoe · 18 ianuarie 2012, 10:49 · #

  2. Corporatiile care au putere asupra noastra, o au tot datorita statului. Statul este cauza corporatiilor pe care le numiti capitalistozaure. Acestea nu au de fapt nimic capitalist in ele, ci sunt rezultatul firesc al reglementarilor si beneficilor pentru care fac lobby.

    Dorin · 18 ianuarie 2012, 13:18 · #

  3. PETIŢIE Împotriva Cenzurii Internetului: oasteadigitala.com/2…

    ManolescuBD · 27 ianuarie 2012, 11:13 · #

Comentează (se va posta după moderare, la intervale neregulate)