Despre imposibilitatea teoriei pure
Neutralitatea absolută a teoriilor despre om şi societate în raport cu orice context şi conţinut etic, religios, teleologic sau metafizic este, în esenţă, un mit modern, dar, în acelaşi timp, nu fără rădăcini în istoria ideilor. Cum e de aşteptat, nu a adus şi nici nu va putea aduce vreun câştig nici din perspectiva unei cunoaşteri autentice a omului şi societăţii, şi nici pe palierul „vieţii în cetate”. În fapt, cu cât mai acerbă a fost încercarea de izolare a „teoriei pure” despre om şi societate de aspectele etice şi de practica realităţii sociale, cu atât mai lipsită de realism şi utopică s-a dovedit a fi teoria.
Ce îi împiedică pe români să economisească?
Teoria economică sănătoasă ne învaţă că pentru a consuma mai mult în viitor trebuie să ne restrângem consumul în prezent. Această teză este până la urmă de bun simţ. Orice posibilitate de creştere a bunăstării care să nu fie rezultată în urma economisirii unei părţi din venitul actual sau trecut este nulă. Cu atât mai mult, în cazul unei crize economice, economisirea este necesară. Totuşi realitatea în Europa, şi implicit în ţara noastră, este alta.
Dr. Hans-Hermann Hoppe despre impracticabilitatea unui Stat mondial şi despre eşecul democraţiilor de tip vestic
În acest interviu, luat de Anthony Wile de la publicaţia online The Daily Bell, Hans-Hermann Hoppe vorbeşte despre defectele democraţiei, despre societatea dreptului privat, despre tipul de legi care ar trebui păstrate în sistemul de justiţie ideal, despre copyright, despre premizele argumentaţiei, despre monedă, libera întreprindere bancară şi banca centrală, despre creşterea şi descreşterea imperiilor şi despre revoluţia internetului. Unii au spus că este „cel mai bun interviu pe care l-a dat Hans-Hermann Hoppe până acum”.
William F. Buckley: capcanele pragmatismului politic
În acest articol (publicat într-o versiune diferită în revista Idei în dialog), Vlad Topan arată care sunt punctele comune şi diferenţele dintre conservatorism şi liberalism/libertarianism, aducând în discuţie distincţia esenţială dintre viziunea colectivistă şi cea personalistă şi felul în care cele două curente se raportează la ea, prin autori precum William F. Buckley, Jr., Frank Meyer, Nicolae Steinhardt, Murray Rothbard sau Walter Block.
Despre criză, keynesism şi laissez-faire. Vlad Topan în dialog cu Răzvan Enache
O variantă mai scurtă a acestui interviu, coroborată cu răspunsurile lui Ionuţ Dumitru, economist şef al Reiffeisen Bank, a apărut în Wall-Street.ro
Raed Arafat, regimul Băsescu şi relaţia complicată dintre stat şi concurenţă
Conflictul dintre Raed Arafat şi Traian Băsescu are o valoare didactică. Este reprezentativ pentru confuzia populară care există în prezent cu privire la definirea statului, a pieţei, a concurenţei şi a relaţiei dintre ele.
Etica protecţiei mediului
Obiectivele principale ale articolului de faţă sunt, pe de o parte, analiza legislaţiei de mediu, văzută ca rezultat al tezelor ecologiste, din perspectiva a cinci principii etice universal aplicabile şi pe de altă parte, propunerea unei soluţii juridice mai bune pentru rezolvarea conflictelor legate de protejarea mediului înconjurător.
Pentru o mie de preţuri şi nici o taxă
Acesta este un răspuns la articolul Cutia de viteze… în cinci taxe. Nu este o critică, ci mai degrabă o reacţie. Discuţia despre câte taxe ne trebuie este benefică, dar mai importantă cred că este o discuţie despre care ar trebui să fie principiile şi nivelul taxării.
Interviu cu Hans-Hermann Hoppe despre taxare
Taxele nu sunt niciodată, indiferent de nivel, compatibile cu libertatea individuală şi cu drepturile de proprietate. Taxarea este o formă de furt. Cei care practică această formă de furt – statul cu diferiţii săi agenţi şi aliaţi – încearcă diverse modalităţi de a cosmetiza adevărul, dar acesta este pur şi simplu imposibil de evitat.
Noul chip democratic al „Festung Europa”
Întreaga Europă a fost şi este modelată de fenomenul migraţionist, deşi în istorie au existat episoade nefericite în care s-a încercat fortificarea ei. Însă vreme de secole, comercianţi, manufacturieri şi artişti au traversat continentul pentru a-şi găsi de lucru şi câteva milioane dintre ei au emigrat către America. Lumea de dinainte de Primul Război Mondial nu cunoştea politici guvernamentale speciale şi controale vamale, migraţia persoanelor şi a factorilor de producţie fiind respectată chiar şi fără documente sau acte de identitate oficiale. Schimbarea de peisaj de după 1914 nu a avut însă ca obiectiv o societate sigură şi sănătoasă, ci mai degrabă uşurinţa cu care se pot desfăşura acum supravegherile, controlul şi mai ales, reglementarea.
