Moneda, creditul bancar și ciclurile economice
Cu toate că impresionează prin dimensiunile sale, cartea este gândită ca manual dedicat studenților științelor economice, fiind înțesată cu exemple numerice și tabele de sinteză. Avem în față încă un exemplu al respectului pentru cititor, dovedit de multe ori în tradiția austriacă de drept și economie. Însă, dincolo de abordarea de manual, multe probleme sunt tratate exhaustiv. Iar pentru cele care nu sunt, Huerta de Soto a alcătuit note de subsol remarcabile în care găsim trimiteri la toată literatura relevantă pentru chestiunea discutată.
Contribuțiile originale, cum ar fi aplicarea argumentului tragediei comunelor în sfera bancară sau propunerea detaliată de reformă monetară, încununează acest veritabil tur de forță.
Chiar dacă tratatul profesorului Huerta de Soto nu poate rămâne singura sursă bibliografică în chestiunile monetare și bancare, el este indispensabil oricui dorește să își clădească o cultură economică sănătoasă.
Iar acum, mai mult decât oricând, efortul profesorului Huerta de Soto dă roade: cartea se dovedește un ghid foarte util al crizei:
„Situația actuală este tragică, dar este și mai tragic, dacă se poate așa ceva, că mulți nu înțeleg cauzele fenomenelor care ne afectează și mai ales că există o atmosferă de confuzie și incertitudine generală printre experți, analiști și majoritatea economiștilor. Cel puțin în această sferă, trag nădejde că edițiile consecutive ale acestei cărți, care este publicată în lumea întreagă [...] , vor contribui la pregătirea cititorilor, la înarmarea intelectuală a noilor generații și, în final, la mult așteptata reproiectare instituțională a întregului sistem financiar și monetar al actualelor economii de piață. Dacă această dorință se va îndeplini, voi considera că efortul meu a fost cu folos și voi fi foarte onorat că am ajutat, chiar și cu foarte puțin, la mișcarea lucrurilor în direcția cea bună.”
Activitatea antreprenorială și problema echilibrului economic în viziunea Școlii Austriece
Teza de doctorat a Dianei Costea își propune să descifreze locul antreprenorului în gândirea economică austriacă și să analizeze critic, comparativ, din acest punct de vedere, câteva domenii – teoria monopolului, a echilibrului economic, a calculului economic și a firmei – în care abordarea economiștilor austrieci si cea neoclasică prevalentă sunt divergente.
Ciclul în teoria economică modernă
Teza de doctorat a lui Marius Spiridon:
Lucrarea de faţă nu este o lucrare mainstream, nici metodologic şi nici din alt punct de vedere. Ea pune problemele la un nivel fundamental, atât teoretic cât şi instituţional. La nivel teoretic, lucrarea face parte din tradiţia praxeologică misesiană, centrată pe încrederea în capacitatea raţiunii şi logicii umane în a analiza legile care guvernează acţiunea şi interacţiunile personale, adică ceea ce numim „fenomene sociale”. Acest filon praxeologic este prezent ca un fir roşu pe tot parcursul lucrării, lucrarea însăşi fiind o pledoarie nu numai pentru o anumită explicaţie a ciclului ci şi o ilustrare a fertilităţii intelectuale a acestui tip de demers. Dorinţa de a merge la fundamente, specifică praxeologiei şi ştiinţei economice în general, nu este abandonată nici când vine vorba de palierul instituţional. Cadrul instituţional prezent, printre trăsăturile de bază ale căruia se numără banca centrală, rezerva fracţionară, deficitele bugetare, datoria publică, statul asistenţial etc., nu este luat nici drept singurul posibil şi nici drept cel mai bun fără discuţie. Trebuie distins cu grijă între imposibilitatea naturală şi imposibilitatea ideologică. Cea din urmă nu reprezintă câtuşi de puţin un argument valid împotriva discutării cu seriozitate a meritelor aranjamentelor instituţionale alternative.
