Etica libertăţii

Murray N. Rothbard - Etica libertăţii

Murray N. Rothbard este cel care a pus cel mai bine în evidenţă – urmând linia lui Molinari – teribilul non-sequitur al liberalismului clasic conform căruia piaţa, deşi este în general cea mai bună modalitate de soluţionare a problemelor economice ale producţiei de bunuri şi servicii, ea eşuează când e vorba de furnizarea legii şi serviciilor de protecţie.

De asemenea, tot el a recuperat adecvat tradiţia dreptului natural, punând bazele unei discipline ştiinţifice a eticii având ca nucleu conceptul de proprietate privată – central atât în economie cât şi în drept.

Analiza rothbardiană marcată de intransigenţă logică, metodologică şi morală pune în lumină – spre bucuria celor ce mai cred în posibilitatea şi viabilitatea cumsecădeniei – justeţea şi eficienţa, realismul şi fezabilitatea ordinii proprietăţii private – acel sistem din care agresiunea instituţionalizată a fost integral extirpată. În ultimă instanţă e vorba de o respingere decisivă a teoriilor ce au în centru „fecunditatea răului” – făcut cu măsură şi de către cei chemaţi – ca soluţie la problemele pe care le ridică – şi le-a ridicat dintotdeauna – cooperarea socială. În mod fericit, teoria rothbardiană consună cu aspiraţiile Sfinţilor Părinţi ai Bisericii, lămurind cadrul instituţional exterior compatibil (singurul, de altfel) cu strădaniile pe calea împlinirii întregii virtuţi.

· Citeşte »

Moneda, creditul bancar şi ciclurile economice

Jesús Huerta de Soto - Moneda, creditul bancar şi ciclurile economice

Cu toate că impresionează prin dimensiunile sale, cartea este gândită ca manual dedicat studenţilor ştiinţelor economice, fiind înţesată cu exemple numerice şi tabele de sinteză. Avem în faţă încă un exemplu al respectului pentru cititor, dovedit de multe ori în tradiţia austriacă de drept şi economie. Însă, dincolo de abordarea de manual, multe probleme sunt tratate exhaustiv. Iar pentru cele care nu sunt, Huerta de Soto a alcătuit note de subsol remarcabile în care găsim trimiteri la toată literatura relevantă pentru chestiunea discutată.

Contribuţiile originale, cum ar fi aplicarea argumentului tragediei comunelor în sfera bancară sau propunerea detaliată de reformă monetară, încununează acest veritabil tur de forţă.

Chiar dacă tratatul profesorului Huerta de Soto nu poate rămâne singura sursă bibliografică în chestiunile monetare şi bancare, el este indispensabil oricui doreşte să îşi clădească o cultură economică sănătoasă.

Iar acum, mai mult decât oricând, efortul profesorului Huerta de Soto dă roade: cartea se dovedeşte un ghid foarte util al crizei:

„Situaţia actuală este tragică, dar este şi mai tragic, dacă se poate aşa ceva, că mulţi nu înţeleg cauzele fenomenelor care ne afectează şi mai ales că există o atmosferă de confuzie şi incertitudine generală printre experţi, analişti şi majoritatea economiştilor. Cel puţin în această sferă, trag nădejde că ediţiile consecutive ale acestei cărţi, care este publicată în lumea întreagă [...] , vor contribui la pregătirea cititorilor, la înarmarea intelectuală a noilor generaţii şi, în final, la mult aşteptata reproiectare instituţională a întregului sistem financiar şi monetar al actualelor economii de piaţă. Dacă această dorinţă se va îndeplini, voi considera că efortul meu a fost cu folos şi voi fi foarte onorat că am ajutat, chiar şi cu foarte puţin, la mişcarea lucrurilor în direcţia cea bună.”

· Citeşte »

Activitatea antreprenorială şi problema echilibrului economic în viziunea Şcolii Austriece

Diana Costea

Teza de doctorat a Dianei Costea îşi propune să descifreze locul antreprenorului în gândirea economică austriacă şi să analizeze critic, comparativ, din acest punct de vedere, câteva domenii – teoria monopolului, a echilibrului economic, a calculului economic şi a firmei – în care abordarea economiştilor austrieci si cea neoclasică prevalentă sunt divergente.

· Citeşte »

Ciclul în teoria economică modernă

Marius Spiridon

Teza de doctorat a lui Marius Spiridon:

Lucrarea de faţă nu este o lucrare mainstream, nici metodologic şi nici din alt punct de vedere. Ea pune problemele la un nivel fundamental, atât teoretic cât şi instituţional. La nivel teoretic, lucrarea face parte din tradiţia praxeologică misesiană, centrată pe încrederea în capacitatea raţiunii şi logicii umane în a analiza legile care guvernează acţiunea şi interacţiunile personale, adică ceea ce numim „fenomene sociale”. Acest filon praxeologic este prezent ca un fir roşu pe tot parcursul lucrării, lucrarea însăşi fiind o pledoarie nu numai pentru o anumită explicaţie a ciclului ci şi o ilustrare a fertilităţii intelectuale a acestui tip de demers. Dorinţa de a merge la fundamente, specifică praxeologiei şi ştiinţei economice în general, nu este abandonată nici când vine vorba de palierul instituţional. Cadrul instituţional prezent, printre trăsăturile de bază ale căruia se numără banca centrală, rezerva fracţionară, deficitele bugetare, datoria publică, statul asistenţial etc., nu este luat nici drept singurul posibil şi nici drept cel mai bun fără discuţie. Trebuie distins cu grijă între imposibilitatea naturală şi imposibilitatea ideologică. Cea din urmă nu reprezintă câtuşi de puţin un argument valid împotriva discutării cu seriozitate a meritelor aranjamentelor instituţionale alternative.

· Citeşte »

Acţiunea umană

Ludwig von Mises - Acţiunea umană. Un tratat de teorie economică.

Murray Rothbard numea Acţiunea Umană "biblia economică a omului civilizat," iar MisesRomania.org are privilegiul de a recomanda tratatul ca pe întâiul volum al Filocaliei cercetătorului cu discernământ, în domeniul ştiinţelor sociale. Atât este de cuceritoare armonia sănătoasă pe care o inspiră edificiul misesian, încât este greu de a nu-l include printre manifestările catafatice de prim rang ale unui întreg spiritual mai bogat. Folosul maxim de pe urma lecturii sale îl vor culege cei ce vor identifica spiritul misesian în toate părtile lucrării, situându-l, în venerabila tradiţie asociată numelor lui M. N. Rothbard şi ale discipolilor săi, deasupra literei lui Mises.

Primele trei părţi ale lucrării explorează semnificaţia ideii de apriori metodologic şi locul ei în cadrul ştiinţelor sociale, dezvoltând fundamentele praxeologiei, de la o primă analiză a categoriei de acţiune până la principiile generale ale cooperării sociale şi la rolul acţiunii calculate. Înţelegerea catalacticii (teoria economică propriu-zisă), în cadrul căreia teoria preţurilor gravitează în jurul chestiunilor naturii şi posibilităţii calculului economic, nu este posibilă fără un studiu aprofundat al acestor capitole introductive.

Cititorul va fi condus rapid către ideea că, la nivelul bazelor epistemologiei, empirismul literalmente ucide, iar raţionalismul este dătător de viaţă. Însă abordarea neviciată (raţionalistă) a dreptului şi economiei, ca şi interpretarea evenimentelor umane, presupune, pentru a-l parafraza pe Mises, prudenţă şi subtilitate pe toate palierele, iar minţile necritice şi superficiale s-au rătăcit în mod repetat, confundând cu neatenţie diferitele metode epistemologice implicate în asemenea demersuri.

Mulţumim şi pe această cale D-nei Bettina Bien Greaves, fără de care această traducere nu ar fi putut apărea pe site-ul nostru. Mulţumim, de asemenea, anticipat, tuturor celor care ne vor face sugestii de îmbunătăţire a traducerii.

· Citeşte »

Precedentele ·