Mihai-Vladimir Topan
În acest articol voi încerca să aduc în discuţie un autor
american, Frederick Barnard Hawley, care în 1907 scrie un volum de teorie
economică – practic un tratat – intitulat Enterprise and the Productive
Process în care dă, în ultimă instanţă, o teorie a antreprenoriatului şi a
firmei (Hawley 1907). Şi cred că acest lucru poate prezenta interes real, cu
atât mai mult cu cât domeniul teoriei firmei este în genere considerat a fi
fost iniţiat de intuiţiile şi cercetările lui Ronald H. Coase, începute la
rândul lor în anii 1930.
publicat în Ordinea proprietăţii private · [1] · Citeşte mai departe >
Vlad Topan
english
Vlad Topan is unraveling a few gross Marxian miths that never seem to die.
publicat în Private Property Order · · Citeşte mai departe >
Vlad Topan
english
Karl Marx spunea in teoria plusvalorii – „piatra unghiulara“ a materialismului istoric, dupa eticheta pusa de Lenin – ca proletarii aloca o parte a zilei de munca pentru asigurarea mijloacelor de subzistenta (munca necesara), iar restul lucreaza gratuit pentru capitalist (supramunca). Asa se acumuleaza capitalul, care in forma sa primitiva este „mânjit de sânge si cu murdarie pe tot trupul, din cap pâna in picioare“.
Vlad Topan sustine ca teoriei marxiste ii lipseste esentialul: Patronul poate sa si piarda! Si, mai mult decat atat, muncitorul primeste bunuri prezente, iar patronul – bunuri viitoare. Cu alte cuvinte, patronul il plateste pe muncitor inainte de a primi banii pe marfurile produse de acesta, dar evident ca n-o va face pe gratis, ci ii cere mai multe bunuri viitoare in schimbul bunurilor pe care le da in prezent.
publicat în Ordinea proprietăţii private · [2] · Citeşte mai departe >
Vlad Topan
english
The parents are the only “agency” one can reasonably
presume to be genuinely interested in the wellbeing of the children. Therefore,
the sovereignty – if you will - in matters of education should be fully restored
to them. Not to the parliament, not to some ministry, nor to various committees
or “inspectors”. And this is one and the same with the freedom of enterprise
in the field of education (private schools, private entrepreneurs, teachers
and quality certifiers, freely competing with one another). As for the poor
– they could go to schools set up by charities or humanitarian foundations,
or by the church and monasteries.
publicat în Private Property Order · · Citeşte mai departe >
Vlad Topan
english
Singurii despre care se poate prezuma în mod rezonabil că sunt autentic
interesaţi de binele copiilor sunt părinţii. Aşadar lor
trebuie să le fie integral şi deplin restituită suveranitatea
(dacă vreţi) în materie de educaţie. Nu parlamentului, nu ministerului,
nu diverselor comitete şi comiţii sau diverşi inspectori. Iar
aceasta este totuna cu libertatea întreprinderii în sfera educaţională
(şcoli private, antreprenori, profesori şi certificatori privaţi,
în concurenţă). Pentru cei săraci – şcoli ale unor fundaţii
caritabile sau umanitare (private), ale unor mănăstiri sau biserici.
publicat în Ordinea proprietăţii private · · Citeşte mai departe >
Vlad Topan
- recenzie la Andrei Ţăranu , <b>Comunitarismul – doctrina contemporană. O filozofie a binelui comun</b>, Editura Arc, Chişinău, 2005.
english
Puţine lucruri
izbesc astăzi în aşa măsură ca incredibila neînţelegere
a liberalismului (derivată, între altele, şi dintr-o neînţelegere
comparabilă a ştiinţei economice), care domneşte
pretutindeni: printre anumite feţe bisericeşti, în mediile
academice, în presă, în discuţiile particulare ale oamenilor
din cele mai variate categorii sociale şi specialităţi
socio-profesionale, ca să nu mai vorbim de arena politică.
Nu cred că există păcat de care liberalismul să
scape: sistem prea individualist, promovează egoismul, descurajează
caritatea (sau chiar ar da dovadă de o impotenţă fundamentală
în acest sens; ba mai mult, ai uneori impresia că liberalismul
interzice milostenia şi cumsecădenia în general sub ameninţarea
unor cumplite pedepse), promovează
kitsch-ul şi subcultura
în paralel cu părăsirea valorilor tradiţionale – locale
(„comunitare”) sau naţionale, este consumerist şi materialist,
fără Dumnezeu, este – prin competiţia ce-i stă-n
centru ca principiu – cu totul nepropice spiritului de camaraderie,
prieteniei, solidarităţii sociale în general, dragostei
şi familiei. Şi aţi fi surprinşi cât de mult poate
continua această listă.
Comunitarismul nu e decât o formă de exersare – mai mult sau
mai puţin voită - în această neînţelegere, care
se reduce la prea puţin peste binecunoscutele teze ale statolatriei.
Cartea domnului Andrei Ţăranu este un bun prilej pentru
a ilustra acest lucru.
publicat în Ordinea proprietăţii private · [1] · Citeşte mai departe >
Vlad Topan
english
Few
things are as amazing as the unbelievable misunderstanding of (classical)
liberalism (derived, in fact, from a comparable lack of understanding
of economic science) which reigns about everywhere: among some members
of the clergy, within the academic environment, in the media, in private
conversations of men from all walks of life, not to speak of the political
arena. One can find no sin which is not directly imputable to liberalism:
a much too individualistic system, promoting egoism; it discourages charity
(or is even fundamentally unable to provide it; moreover, one sometimes
can get under the impression that liberalism forbids charity and humane
sentiments in general under the threat of most terrible punishments):
it promotes kitsch and low culture while departing from traditional values
(local or national); it promotes consumerism and materialism, it is Godless
and – trough the principle of competition at its core – entirely unfit
for fostering sentiments like friendship, solidarity, love or care for
the family. And one would be surprised how long this list could still
continue.
Communitarianism is no more
than a form of this misunderstanding, while positively offering very few
things beyond the well known tenets of statolatry. Mr. Ţăranu’s book offers
a good opportunity to grasp this.
publicat în Private Property Order · · Citeşte mai departe >
Vlad Topan
english
Statul este, cum bine spunea
sociologul german Franz Oppenheimer
organizaţia mijloacelor
politice, adică agentul jafului instituţionalizat. La
ce bun să participăm, prin urmare, la loteria care-i desemnează
capii? Mai mult, votul nefiind o datorie, nefiind nici un contract,
este, în cel mai bun caz, o aflare în treabă. Apare clară
soluţia de principiu: boicotul privat, sau neparticiparea la
vot.
publicat în Ordinea proprietăţii private · · Citeşte mai departe >
Vlad Topan
english
The state is, in
the words of the German sociologist Franz Oppenheimer, the
organization
of the political means; that is of institutionalized plunder. Why, then,
be a part of the lottery which designates its leaders? Moreover, voting
is no duty and no contract; it is, at best, a waste of time. The fundamental
solution should be self-evident: private boycott or the non-participation
in the elective process.
publicat în Private Property Order · · Citeşte mai departe >
Tudor Smirna,Vlad Topan şi Diana Costea
english
Toţi cei care pledează pentru stat
şi intervenţia acestuia îşi vor vedea risipite visele fără prea multe
menajamente. Vor descoperi – cu multă uimire inocentă – că instituţia
adorată nu este altceva decât o mare şi malefică eroare, în primul
rând intelectuală. Că natura însăşi a statului este agresivă. Că toate
aşa-numitele bunuri "oferite" de către stat (apărarea, justiţia,
moneda, programele asistenţiale etc.) sunt pilonii de bază ai edificiului
său, etic de nejustificat si economic falimentar. Pe scurt, un necesar
şi binevenit duş rece.
publicat în Ordinea proprietăţii private · · Citeşte mai departe >
Tudor Smirna,Vlad Topan and Diana Costea
english
All those pleading
for the state and its intervention will be almost brutally awaken to the
crude reality. They will discover – innocently astonished – that the institution
they adore (worship even) is nothing more than a big and malefic intellectual
mistake. They will be told that the state’s nature is aggressive. That all
the so-called goods "offered" by the state (justice, defense,
fiat money, welfare programs, etc.) are necessary pillars of its ethically
unjustifiable and economically broke edifice. In a few words, a welcome
cold shower.
publicat în Private Property Order · · Citeşte mai departe >
Vlad Topan
english
Autorităţile române au de gând să încerce iarăşi un aşa-zis
intrument economic pe care l-au mai utilizat fără succes în perioada
comunistă: mercurialul sau fixarea preţurilor de către stat. Dincolo
de faptul că ideile economice care stau la baza unei astfel de măsuri
sunt eronate (teoria greşită conform căreia costurile determină preţurile,
sau cea care consideră că intermediarul şi speculatorul nu fac decât
să umfle costurile în dauna consumatorului final) şi că impunerea
de către autorităţi a unor preţuri încalcă proprietatea privată a
participanţilor paşnici la schimb (fiind astfel o măsură nedreaptă
şi, în treacăt fie spus, neconstituţională), mercurialul nu se poate
solda decât cu reducerea cantităţii de produse oferite pe pieţele
agro-alimentare simultan cu dezvoltarea pieţei negre, cea care va
încerca să mai remedieze pe cât se poate – dar cu costuri mai mari
– situaţia creată. Ca să nu mai vorbim de noi pretexte de intervenţie
a statului pentru a remedia consecinţele nedorite.
publicat în Ordinea proprietăţii private · [1] · Citeşte mai departe >
Vlad Topan
english
The Romanian authorities think
of trying again a so called economic instrument they unsuccessfully used
in the communist period: price controls by the state. Beyond the fact that
the economic ideas on which such a measure is based are wrong (the erroneous
theory which says costs determine prices, or the one which considers the
intermediary or the speculator as cost raisers harming the final consumer)
and that the fixing of prices by the authorities violates the private property
of peaceful exchangers (therefore being unjust and, let us also say, unconstitutional),
price controls can only lead to a reduction of the quantity of agricultural
products offered on the markets and at the same time to the development
of black markets, the latter trying to remediate – with higher costs – the
created situation. Not to speak of the new pretexts for state intervention
to fix undesired consequences.
publicat în Private Property Order · · Citeşte mai departe >
Vlad Topan
(review of the book <b>Socialism, Subjectivism – Notes of a ”Farmer” Under the Ceauşescu Regime</b>, written by Gheorghe Dragomir)
english
Ludwig von Mises said that
socialism means banning reason from the economy. This statement comes to
life under the pen of an almost anonymous Romanian writer: Gheorghe Dragomir.
His book
Socialism, subiectivism – însemnări sub regimul ceauşist
ale unui „fermier” (Socialism, Subjectivism – Notes of a ”Farmer” Under
the Ceauşescu Regime) is a sharp radiography of 1970-1975 Romania,
emphasizing the chaotic character of the socialist system. The general atmosphere
of reject invasion, chronic penury of food, irritating surpluses of products
needed by nobody, exports at any costs or megalomaniac investment projects
– resulting in a low general standard of living and a modest development
of the whole economy – is successfully recreated, so as to always be remembered.
publicat în Private Property Order · · Citeşte mai departe >
Vlad Topan
- Recenzie la <b>Socialism, subiectivism – însemnări sub regimul ceauşist ale unui „fermier”</b> – Gheorghe Dragomir
english
Ludwig von Mises spunea
că socialismul înseamnă alungarea raţionalităţii
din economie. Această afirmaţie prinde viaţă sub
condeiul unui ilustru necunoscut: Gheorghe Dragomir. În cartea sa,
Socialism, subiectivism – însemnări sub regimul ceauşist
ale unui „fermier”, acesta face o radiografie necruţătoare
a României anilor 1970-1975, scoţând în evidenţă caracterul
haotic al sistemului socialist. Atmosfera de invazie generală
a rebutului, de penurie cronică de alimente, de surplusuri iritante
în sectoare utile nimănui, de exporturi cu orice preţ sau
proiecte investiţionale cu puternice accente de megalomanie -
având drept rezultat un nivel de trai scăzut şi o dezvoltare
de ansamblu slabă a economiei – este recreată reuşit,
întru eternă readucere aminte.
publicat în Ordinea proprietăţii private · · Citeşte mai departe >
·
