Ar putea aurul şi argintul să redevină monedele lumii?

Tudor Smirna

Nu suntem cumva prea mulţi oameni pe Pământ şi nu avem de schimbat prea multe bunuri şi servicii pentru ca aurul şi argintul să mai fie suficiente? Nimic nu sugerează o astfel de concluzie. Dacă încă nu avem o astfel de monedă, nu este vina legilor economice sau a vreunei imposibilităţi tehnice, ci a autorităţilor care au interesul să ţină lumea în iadul monetar al inflaţiei permanente a monedei decret şi a crizelor recurente, pentru a optimiza prin redistribuţie extragerea de avere în favoarea statului, bancherilor şi a altor privilegiaţi.

publicat în Ordinea proprietăţii private · Comentează [12] · Citeşte »

Băncile nu pot crea monedă

Jörg Guido Hülsmann

Austriecii nu au reuşit să cadă de acord asupra unui aspect
vital, iar această neînţelegere a generat o dezbatere intensă în ultimii ani.
Această dezbatere nu se referă la problemele producţiei şi circulaţiei monetare
ci la chestiunea mai specializată a producţiei de titluri monetare de către
prestatori de servicii financiare precum băncile comerciale.

publicat în Articole · Comentează [4] · Citeşte »

Criza condiţionalei lui Geithner

Tudor Smirna

Dacă nu erau banii de la guvern, sistemul bancar american înceta să mai existe. Aşa se pare că a afirmat de curând secretarul Trezoreriei americane, Timothy Geithner. Contextul în care a spus-o este afirmaţia celor de la Goldman Sachs că ar fi trecut prin criză şi fără banii de la guvern şi că, ergo, au de gând să ofere angajaţilor lor bonusuri record.

publicat în Ordinea proprietăţii private · Comentează · Citeşte »

Ce se verde şi ce nu se verde

Tudor Smirna

Ecologismul este pe val, politicienii promit ecologie cu toptanul, iar antreprenorii văd şansa de a se acoperi cu o cascadă de profituri verzi din fonduri publice. Rolul economistului în această schemă este să se întrebe ce se pierde atunci când se câştigă energie verde. Pentru că, aşa cum atrăgea atenţia veşnic actualul Bastiat, dat fiind că economia se preocupă de resursele rare şi de importanţa relativă pe care o dau oamenii fiecăreia prin alegerile pe care le fac zilnic, atunci când se vede înlocuirea unei vitrine sparte şi câştigul unui geamgiu, trebuie să nu se piardă din vedere profitul pierdut al unui croitor şi cum o bucată de stofă nu se mai face costum.

publicat în Ordinea proprietăţii private · Comentează [2] · Citeşte »

An Internet KGB for Europe

Tudor Smirna

An international host of lawyers, rent seekers, and bureaucrats are working for the development and enforcement of IP laws. But they labor under the false assumption — as N. Stephan Kinsella shows — that there is a scarcity of ideas.

publicat în Ordinea proprietăţii private · Comentează · Citeşte »

În bucătăria Europei se prepară vânat à la Colbert

Tudor Smirna

Bătrânul continent începe să îşi dea pe faţă arama de UERSS, parcă acum mai tare ca oricând, de la România care a (re)intrat grotesc de uşor în hora cipurilor şi a supravegherii totale, până la „the United Kingdom of Big Brother.” Iar în inima Europei se pregăteşte un festin prelungit cu vânat à la Colbert.

publicat în Ordinea proprietăţii private · Comentează · Citeşte »

Statul ca Big Brother

Tudor Smirna,Vlad Topan şi Diana Costea

Toţi cei care pledează pentru stat şi intervenţia acestuia îşi vor vedea risipite visele fără prea multe menajamente. Vor descoperi – cu multă uimire inocentă – că instituţia adorată nu este altceva decât o mare şi malefică eroare, în primul rând intelectuală. Că natura însăşi a statului este agresivă. Că toate aşa-numitele bunuri "oferite" de către stat (apărarea, justiţia, moneda, programele asistenţiale etc.) sunt pilonii de bază ai edificiului său, etic de nejustificat si economic falimentar. Pe scurt, un necesar şi binevenit duş rece.

publicat în Ordinea proprietăţii private · Comentează · Citeşte »

Butaforia economică a unui liberalism fantomatic

Tudor Smirna - recenzia cărţii „Libertate şi dezvoltare – Economia pieţei libere”, de Leszek Balcerowicz (Editura Compania, 2001)

Balcerowicz este departe de a construi un corp de enunţuri legate logic, cu care cititorul să poată, după ce le însuşeşte, să înţeleagă mai bine realitatea economică. Cartea ar fi putut fi, în schimb, un exerciţiu de interpretare istorică în lumina unei implicite teorii economice robuste. Nici aşa ceva nu găsim, ci doar un amestec de şabloane, leacuri băbeşti, exprimări ambigui, contradicţii, declaraţii de adeziune la un anume curent de gândire sau pur şi simplu exprimări fără noimă. Ni se pune în faţă un edificiu de carton gata să cadă la prima suflare, care nu poate servi decât unui liberalism fantomatic. Impresia după lectură este aceea că Balcerowicz este un vraci economic, nu un economist.

publicat în Ordinea proprietăţii private · Comentează [1] · Citeşte »

Iluzia libertăţii în audio-vizualul românesc

Tudor Smirna

Între presa scrisă şi audio-vizual există o diferenţă vădită de supunere faţă de putere. Un prim motiv sare în ochi – în timp ce pentru ziare si reviste nu există un mod specific de încălcare a dreptului de proprietate, în domeniul televiziunii şi radio-ului există o formă caracteristică de anulare a libertăţii – licenţele de emisie. Prin ele autoritatea, statul, politicul (sau cum doriţi să numiţi grupul organizat ce foloseşte legislaţia drept paravan pentru savârşirea agresiunii) decide cine are acces la spaţiu de emisie si cine nu. Putem numi această stare de fapt oricum dorim, dar nu mai putem vorbi de libertatea de exprimare fără a cădea în ridicol.

publicat în Ordinea proprietăţii private · Comentează · Citeşte »

· Următoarele