1. Tezaurul liberal: Revoluţia americană şi liberalismul clasic

Murray N. Rothbard - Manifestul liberal

Murray N. Rothbard

Mişcarea liberală clasică a fost, în tot Occidentul, un val „revoluţionar” liberal care a lovit ceea ce putem numi Vechiul Regim – acel ancien régime care şi-a dominat supuşii timp de secole. Acest regim impusese, în perioada modernă timpurie care începe cu secolul XVI, un stat central absolut şi un rege care stăpânea cu drept divin peste o mai veche şi restrictivă reţea de monopoluri teritoriale feudale şi controale şi restricţii ale breslelor urbane. Rezultatul era cel al unei Europe stagnante sub un morman paralizant de controale, taxe şi privilegii de monopol asupra producţiei şi comerţului, conferite de autorităţile centrale (şi locale) producătorilor săi favoriţi. Această alianţă între noua putere centrală, birocratică şi războinică, şi comercianţii privilegiaţi – o alianţă care va fi numită ulterior „mercantilism” de către istorici – alături de o clasă de stăpânitori latifundiari, constituia Vechea Ordine împotriva căreia s-a ridicat şi revoltat noua mişcare a liberalilor clasici şi a radicalilor din secolele XVII şi XVIII.

publicat în Capitole · Comentează [2] · Citeşte »

Informaţia: adevăr şi fals

Murray N. Rothbard

Murray Rothbard vorbeşte în capitolul 16 din Etica libertăţii despre libertatea de exprimare şi dreptul la propria reputaţie. Ce ce se poate spune şi ce nu într-o societatea cu adevărat liberă? Poate exista un drept la propria reputaţie aşa cum există un drept asupra propriei persoane? Trebuie defăimarea şi calomnia interzise prin lege?

publicat în Ordinea proprietăţii private · Comentează [1] · Citeşte »

Vigilenţa populară: autentica asigurare a depozitelor bancare

Murray N. Rothbard

Ideea însăşi de „asigurare a depozitelor” este o fraudă; cum ar putea cineva să asigure o instituţie (sistemul bancar cu rezerve fracţionare) inerent insolvabilă şi care se va prăbuşi chiar în clipa în care publicul va înţelege, în cele din urmă, înşelăciunea? Să presupunem că mâine publicul american ar deveni subit conştient de frauda bancară şi s-ar prezenta de dimineaţă în faţa ghişeelor, cerând la unison bani gheaţă. Ce s-ar întâmpla? Băncile ar deveni instantaneu insolvabile, deoarece ele n-ar putea să ramburseze mai mult de 10% din avutul clienţilor înşelaţi. Taxa enormă necesară pentru a acoperi deficitele tuturor este de neconceput.

publicat în Ordinea proprietăţii private · Comentează [4] · Citeşte »

Etica libertăţii

Murray N. Rothbard - Etica libertăţii

Murray N. Rothbard este cel care a pus cel mai bine în evidenţă – urmând linia lui Molinari – teribilul non-sequitur al liberalismului clasic conform căruia piaţa, deşi este în general cea mai bună modalitate de soluţionare a problemelor economice ale producţiei de bunuri şi servicii, ea eşuează când e vorba de furnizarea legii şi serviciilor de protecţie.

De asemenea, tot el a recuperat adecvat tradiţia dreptului natural, punând bazele unei discipline ştiinţifice a eticii având ca nucleu conceptul de proprietate privată – central atât în economie cât şi în drept.

Analiza rothbardiană marcată de intransigenţă logică, metodologică şi morală pune în lumină – spre bucuria celor ce mai cred în posibilitatea şi viabilitatea cumsecădeniei – justeţea şi eficienţa, realismul şi fezabilitatea ordinii proprietăţii private – acel sistem din care agresiunea instituţionalizată a fost integral extirpată. În ultimă instanţă e vorba de o respingere decisivă a teoriilor ce au în centru „fecunditatea răului” – făcut cu măsură şi de către cei chemaţi – ca soluţie la problemele pe care le ridică – şi le-a ridicat dintotdeauna – cooperarea socială. În mod fericit, teoria rothbardiană consună cu aspiraţiile Sfinţilor Părinţi ai Bisericii, lămurind cadrul instituţional exterior compatibil (singurul, de altfel) cu strădaniile pe calea împlinirii întregii virtuţi.

publicat în Tratate, Cărţi, Broşuri · · Citeşte »

30. Spre o teorie a strategiei libertăţii

Murray N. Rothbard - Etica libertăţii Partea a cincea: Spre o teorie a strategiei libertăţii


Războiul, pacea şi statul

Murray N. Rothbard

Care este poziţia liberalismului consecvent faţă de război? Rothbard tratează chestiunea în maniera proprie Şcolii austriece: mai întâi clarifică poziţia liberală faţă de conflictul între două persoane şi pe baza ei construieşte analiza războiului, făcând astfel lumină şi în patologia filorăzboinică a statului şi explicând de ce în stadiul contemporan de statism avansat armele de distrugere în masă sunt în logica lucrurilor. Verdict: dacă vrem pace trebuie să abolim statul.

publicat în Articole · · Citeşte »

Milton Friedman pe înţelesul tuturor

Murray N. Rothbard

Mişcarea liberală a rătăcit deja mult prea mult pe cărarea lenei intelectuale, a lipsei de distincţii, a lipsei de discernământ, a lipsei de cercetări riguroase pentru a distinge adevărul de eroare, în propunerile celor ce se pretind membri sau aliaţi ai săi. Este aproape ca şi cum orice trecător glumeţ, care bălmăjeşte câteva cuvinte despre „libertate”, este numaidecât îmbrăţişat ca membru al unicei mari familii a liberalilor. Pe măsură ce mişcarea noastră creşte în influenţă, nu ne mai putem permite luxul acestei indolenţe intelectuale. A sosit de mult vremea să îl recunoaştem pe Milton Friedman drept ceea ce este în realitate; a sosit de mult vremea să-i spunem lopeţii lopată – şi etatistului, etatist.

publicat în Articole · · Citeşte »

Mitul eficienţei

Murray N. Rothbard

Apelând la teoria austriacă a valorii (ordinale, personale), Rothbard oferă în acest scurt, dar consistent articol, o critică la adresa tuturor încercărilor de transgresare a eticii proprietăţii private şi de apelare la aritmetica socială ca modalitate de justificare a agresiunii.

publicat în Articole · · Citeşte »

Puterea şi bancherii: lecţii din America

Murray N. Rothbard

Rothbard expune aici pilonii istorici (vezi Sensul liberalismului) pe care s-a clădit şi se sprijină sistemul monetar şi bancar actual, confiscat originii sale sănătoase – piaţa liberă. Efortul de revenire la o ordine a proprietăţii private în sfera monetară pe calea unei privatizări a aurului deţinut de FED/băncile centrale nu reprezintă altceva decât tăierea unei surse de venituri ale Statului-Leviatan, tăinuite de ochii publicului şi creatoare de discordie socială – una dintre măsurile economic şi etic necesare ale restaurării firescului social.

publicat în Articole · · Citeşte »

Pledoarie pentru un autentic dolar de aur

Murray N. Rothbard

O critică misesiană la adresa Denaţionalizării banilor a lui F. A. von Hayek şi un plan practic de părăsire a sistemului monetar actual, caracterizat de existenţa banilor discreţionari şi a rezervei bancare fracţionare, şi de revenire la o monedă 100% aur.

publicat în Articole · · Citeşte »

Precedentele · Următoarele