O teorie liberală a războiului și a păcii
Rothbard despre situația din lume în 1989
Rothbard on The Future of Austrian Economics
Rothbard's Sociological Laws
Proprietatea de sine şi ilegitimitatea avorturilor în dreptul natural
Capitolul 14 despre drepturile copiilor din Etica lui Rothbard mi se pare uimitor de superficial: in cea mai mare parte greşit – din perspectiva ordinii naturale a proprietatii private!
Există proprietate asupra ideilor („proprietate intelectuală”)?
War, Peace and the State
What is the consistent libertarian view on war? Rothbard solves this dilemma in the manner of the Austrian School: first he shows what the libertarian view should logically be on the conflict between two persons and on it he builds the analysis of war. Doing so, he also sheds light on the state's inner affinity to war and explains why in our modern era of advanced etatism the weapons of mass destruction are pervasive. Conclusion: if we want peace we should abolish the state.
Războiul, pacea şi statul
Care este poziţia liberalismului consecvent faţă de război? Rothbard tratează chestiunea în maniera proprie Şcolii austriece: mai întâi clarifică poziţia liberală faţă de conflictul între două persoane şi pe baza ei construieşte analiza războiului, făcând astfel lumină şi în patologia filorăzboinică a statului şi explicând de ce în stadiul contemporan de statism avansat armele de distrugere în masă sunt în logica lucrurilor. Verdict: dacă vrem pace trebuie să abolim statul.
Milton Friedman Unraveled
The libertarian movement has coasted far too long on the intellectually lazy path of failing to make distinctions, or failing to discriminate, of failing to make a rigorous search to distinguish truth from error in the views of those who claim to be its members or allies. It is almost as if any passing joker who mumbles a few words about “freedom” is automatically clasped to our bosom as a member of the one, big, libertarian family. As our movement grows in influence, we can no longer afford the luxury of this intellectual sloth. It is high time to identify Milton Friedman for what he really is. It is high time to call a spade a spade, and a statist a statist.The Myth of Efficiency
By recourse to the Austrian theory of value (ordinal and centered on the human person), Rothbard exposes in this short - but consistent - article the fallacies implied in all the endeavors to transgress the ethics of private property in order to justify aggression by means of social arithmetic.Etica libertăţii
Murray N. Rothbard este cel care a pus cel mai bine în evidenţă – urmând linia lui Molinari - teribilul non-sequitur al liberalismului clasic conform căruia piaţa, deşi este în general cea mai bună modalitate de soluţionare a problemelor economice ale producţiei de bunuri şi servicii, ea eşuează când e vorba de furnizarea legii şi serviciilor de protecţie.
De asemenea, tot el a recuperat adecvat tradiţia dreptului natural, punând bazele unei discipline ştiinţifice a eticii având ca nucleu conceptul de proprietate privată – central atât în economie cât şi în drept.
Analiza rothbardiană marcată de intransigenţă logică, metodologică şi morală pune în lumină – spre bucuria celor ce mai cred în posibilitatea şi viabilitatea cumsecădeniei – justeţea şi eficienţa, realismul şi fezabilitatea ordinii proprietăţii private – acel sistem din care agresiunea instituţionalizată a fost integral extirpată. În ultimă instanţă e vorba de o respingere decisivă a teoriilor ce au în centru „fecunditatea răului” – făcut cu măsură şi de către cei chemaţi – ca soluţie la problemele pe care le ridică – şi le-a ridicat dintotdeauna – cooperarea socială. În mod fericit, teoria rothbardiană consună cu aspiraţiile Sfinţilor Părinţi ai Bisericii, lămurind cadrul instituţional exterior compatibil (singurul, de altfel) cu strădaniile pe calea împlinirii întregii virtuţi.
Milton Friedman pe înţelesul tuturor
Mişcarea liberală a rătăcit deja mult prea mult pe cărarea lenei intelectuale, a lipsei de distincţii, a lipsei de discernământ, a lipsei de cercetări riguroase pentru a distinge adevărul de eroare, în propunerile celor ce se pretind membri sau aliaţi ai săi. Este aproape ca şi cum orice trecător glumeţ, care bălmăjeşte câteva cuvinte despre „libertate”, este numaidecât îmbrăţişat ca membru al unicei mari familii a liberalilor. Pe măsură ce mişcarea noastră creşte în influenţă, nu ne mai putem permite luxul acestei indolenţe intelectuale. A sosit de mult vremea să îl recunoaştem pe Milton Friedman drept ceea ce este în realitate; a sosit de mult vremea să-i spunem lopeţii lopată – şi etatistului, etatist.Mitul eficienţei
Apelând la teoria austriacă a valorii (ordinale, personale), Rothbard oferă în acest scurt, dar consistent articol, o critică la adresa tuturor încercărilor de transgresare a eticii proprietăţii private şi de apelare la aritmetica socială ca modalitate de justificare a agresiunii.The Case for a Genuine Gold Dollar
The Misesian critique of F. A. von Hayek's Denationalization of Money, and a practical plan for abandoning the present monetary system, of fiat money and fractional reserve banking, and returning to a 100% gold standard.Taking Money Back, Fractional Reserve Banking, The Solution
In this work Rothbard presents the historical pillars of the present monetary and banking system, severed from its sound roots, that is the free market. The efforts to reinstall the private property order in monetary matters by means of privatizing the gold held by the central banks represent the cutting of a income source of the Leviathan State (a hidden source which creates and maintains social disharmony). At the same time they are economically and ethically necessary for the restoration of the natural ways of social cooperation.Puterea şi bancherii: lecţii din America
Rothbard expune aici pilonii istorici (vezi Sensul liberalismului) pe care s-a clădit şi se sprijină sistemul monetar şi bancar actual, confiscat originii sale sănătoase – piaţa liberă. Efortul de revenire la o ordine a proprietăţii private în sfera monetară pe calea unei privatizări a aurului deţinut de FED/băncile centrale nu reprezintă altceva decât tăierea unei surse de venituri ale Statului-Leviatan, tăinuite de ochii publicului şi creatoare de discordie socială – una dintre măsurile economic şi etic necesare ale restaurării firescului social.Pledoarie pentru un autentic dolar de aur
O critică misesiană la adresa Denaţionalizării banilor a lui F. A. von Hayek şi un plan practic de părăsire a sistemului monetar actual, caracterizat de existenţa banilor discreţionari şi a rezervei bancare fracţionare, şi de revenire la o monedă 100% aur.Manifestul liberal
Ludwig von Mises pe înţelesul tuturor
O concentrată introducere la Mises şi Şcoala austriacă, publicată iniţial de Rothbard în 1973. Prin căldură, strălucire şi luciditate, această scurtă lucrare clasică rămâne, în felul ei, nedepăşită chiar şi de Rothbard însuşi, în scrierile sale ulterioare, cu toate nuanţele şi rigoarea pe care acestea din urmă le adaugă. Profunzimea istorică şi accentul pus pe praxeologie şi pe metoda marginalistă, aplicate îndeosebi la teoria monetară, recomandă eseul ca pe o necesară lectură timpurie pentru toţi începătorii de orientare misesiană.
Ce le-a făcut Statul banilor noştri?
Este voba despre faimoasa "teoremă a progresiei" (J.T. Salerno), una din principalele contribuţii aduse de Murray Rothbard la teoria monetară "austriacă". Recent generalizată şi apărată viguros de mai tinerii misesieni, această explicaţie istorico-praxeologică afirmă că banii discreţionari au apărut şi continuă să subziste numai datorită unei serii cumulative de violări neîntrerupte ale Dreptului la proprietate privată, e.g. impunerea legilor care silesc acceptarea în tranzacţii a monedei "oficiale", legiferarea făţişă a sistemelor bancare cu rezervă fracţionară, ce implică o confuzie deliberată a depozitelor cu împrumuturile, cartelizarea sistemului bancar sub auspiciile statului, retragerea din circulaţie a banilor-marfă selectaţi de forţele pieţei (aurul), şi revocarea formală a obligaţiilor contractuale (de rambursare la cerere) de către alianţa etatist-bancară. Mai mult, fiecare pas în direcţia colapsului monetar îşi are originile în falimentul aranjamentelor precedente, indus de precedentele încălcări ale drepturilor de proprietate, prin manipularea monedei şi a mecanismelor bancare. În consecinţă, singura cale de restaurare în cele din urmă a unei monede sănătoase -- adică a unui mediu de efectuare a schimburilor universal acceptat, care să permită desfăşurarea neobstrucţionată a calculelor de rentabilitate -- este restaurarea sistemului bancar liber bazat pe un etalon 100% aur, supus domniei dreptuluil contractual, unitatea monetară existentă urmând să fie redefinită în termenii unei greutăţi specifice de aur -- mediul de efectuare a schimburilor selectat de procesul pieţei.
Aceste rezultate ilustrează o regulă misesiană elementară: fiecare intervenţie guvernamentală în economie -- şi fiecare amânare a privatizării şi dereglementării economice -- creează noi probleme, care pun apoi guvenanţii în faţa unei alegeri: fie să revoce toate intervenţiile prealabile şi să permită revenirea societăţii la capitalismul de tip laissez-faire, fie să continue cu altele, pe drumul către socialismul deplin.
