Dezetatizarea unei Germanii unite

Hans-Hermann Hoppe

Statul nu este una cu societatea, ci distinct şi opus bunului mers al societăţii. Hans Hermann Hoppe ne oferă în acest articol o analiză prescientă a felului în care s-a ratat eliberarea Germaniei de acum două decenii. Încă din 1991, pentru praxeologul Hoppe era clar că prăbuşirea Zidului Berlinului nu va fi continuată de un marş al Germaniei de Est (pe care o distinge clar de statul Germaniei de Est) către implinirea idealului uman al libertăţii sociale neştirbite, ci către acutizarea socialismului de tip democratic etalat cu „brio” pe atunci de către Germania de Vest.

Hoppe face şi o analiză istorică a miracolului vest-german care a urmat celui de-al doilea război mondial, arătând că acesta s-a datorat unor idei liberale aplicate cu hotârâre de regimul Erhard şi că s-a stins odată cu abandonarea acestor politici. Hoppe afirmă că acest reviriment putea fi şi mai vertiginos şi durabil dacă ideile liberale ar fi fost aplicate mai sistematic.

Ce înseamnă acest „mai sistematic”, ne arată Hoppe în ultima parte a studiului, unde face un tur de forţă în care îmbină teoria economică, cu dreptul şi sociolgia pentru a ne ilustra care ar fi fost istoria alternativă a unei dezetatizări corect făcute în Germania de Est, sau, de ce nu, în orice alt loc din lume unde există un stat care parazitează o societate.

publicat în Articole · Comentează [2] · Citeşte »

Activitatea antreprenorială şi problema echilibrului economic în viziunea Şcolii Austriece

Diana Costea

Teza de doctorat a Dianei Costea îşi propune să descifreze locul antreprenorului în gândirea economică austriacă şi să analizeze critic, comparativ, din acest punct de vedere, câteva domenii – teoria monopolului, a echilibrului economic, a calculului economic şi a firmei – în care abordarea economiştilor austrieci si cea neoclasică prevalentă sunt divergente.

publicat în Tratate, Cărţi, Broşuri · · Citeşte »

Diana Costea, 30 mai 1975 - 27 aprilie 2008

Părintele Lucian Popescu


„Ce se vede şi ce nu se vede” ... pe panourile electorale

Diana Costea

Aplicată propagandei activismului etatist – ce include publicitatea electorală – înţelepciunea unui liberal clasic ca Frederic Bastiat ne reaminteşte bunul-simţ economic. Anume, că orice acţiune are costuri – alternativele cele mai valoroase la care persoana renunţă; domeniul etatist de impozitare (agresivă) şi de redirecţionare a resurselor se supune aceluiaşi principiu economic, cu observaţia că mecanismul agresiv al redistribuirii risipeşte resursele, i.e. le dedică atingerii unor scopuri mai puţin apreciate de proprietarii lor legitimi.

publicat în Ordinea proprietăţii private · Comentează · Citeşte »

De ce ne temem de monopol?

Diana Costea

Aplicată unei pieţe libere, teoria neoclasică a monopolului ridică două mari probleme: economic, lucrează cu un concept ştiinţific invalid de preţ de monopol; etic, sprijină iniţierea violenţei împotriva unui producător non-agresiv. În contextul intervenţiei statului prin impunerea unor bariere instituţionale în calea schimburilor libere, discuţia îşi recapătă însă vigoarea teoretică. De data aceasta, împotriva privilegiilor speciale create de stat.

publicat în Ordinea proprietăţii private · Comentează · Citeşte »

Leul „greu” şi inflaţia

Diana Costea

Obiectivul articolului este acela de a elucida, în cadrul teoretic al Şcolii austriece de economie, câteva dintre misterele ce înconjoară noul instrument de politică monetară – denominarea. Este denominarea monedei mijlocul adecvat pentru stoparea creşterii generalizate a preţurilor? Ce sunt anticipările inflaţioniste, care este cauza apariţiei lor şi în ce măsură sunt responsabile de creşterea preţurilor? Răspunsurile la aceste întrebări ne vor convinge că autoritatea monetară mizează, o dată în plus, pe rezolvarea problemelor prin accident istoric.

publicat în Ordinea proprietăţii private · Comentează · Citeşte »

·