Hans-Hermann Hoppe
Statul nu este una cu societatea, ci distinct și opus bunului mers al societății. Hans Hermann Hoppe ne oferă în acest articol o analiză prescientă a felului în care s-a ratat eliberarea Germaniei de acum două decenii. Încă din 1991, pentru praxeologul Hoppe era clar că prăbușirea Zidului Berlinului nu va fi continuată de un marș al Germaniei de Est (pe care o distinge clar de statul Germaniei de Est) către implinirea idealului uman al libertății sociale neștirbite, ci către acutizarea socialismului de tip democratic etalat cu „brio” pe atunci de către Germania de Vest.
Hoppe face și o analiză istorică a miracolului vest-german care a urmat celui de-al doilea război mondial, arătând că acesta s-a datorat unor idei liberale aplicate cu hotârâre de regimul Erhard și că s-a stins odată cu abandonarea acestor politici. Hoppe afirmă că acest reviriment putea fi și mai vertiginos și durabil dacă ideile liberale ar fi fost aplicate mai sistematic.
Ce înseamnă acest „mai sistematic”, ne arată Hoppe în ultima parte a studiului, unde face un tur de forță în care îmbină teoria economică, cu dreptul și sociolgia pentru a ne ilustra care ar fi fost istoria alternativă a unei dezetatizări corect făcute în Germania de Est, sau, de ce nu, în orice alt loc din lume unde există un stat care parazitează o societate.
publicat în Articole · [1] · Citeşte mai departe >
Tudor Smirna
Diana Costea
english
Teza de doctorat a Dianei Costea își propune să descifreze locul antreprenorului în gândirea economică austriacă și să analizeze critic, comparativ, din acest punct de vedere, câteva domenii – teoria monopolului, a echilibrului economic, a calculului economic și a firmei – în care abordarea economiștilor austrieci si cea neoclasică prevalentă sunt divergente.
publicat în Tratate, Cărţi, Broşuri · · Citeşte mai departe >
Părintele Lucian Popescu
Diana Costea
english
Aplicată propagandei
activismului etatist – ce include publicitatea electorală – înţelepciunea
unui liberal clasic ca Frederic Bastiat ne reaminteşte bunul-simţ
economic. Anume, că orice acţiune are costuri – alternativele
cele mai valoroase la care persoana renunţă; domeniul etatist
de impozitare (agresivă) şi de redirecţionare a resurselor
se supune aceluiaşi principiu economic, cu observaţia că
mecanismul agresiv al redistribuirii risipeşte resursele, i.e.
le dedică atingerii unor scopuri mai puţin apreciate de
proprietarii lor legitimi.
publicat în Ordinea proprietăţii private · · Citeşte mai departe >
Diana Costea
english
The wisdom of Bastiat’s
analysis -- “what is seen and what is not seen” -- applied to the field
of electoral propaganda -- reminds us the economic common-sense: any action
implies costs – the most appreciated foregone alternative. The state’s
redirection of economic resources is not only based on aggression, but
it implies the squandering of scarce economic means, i.e. the necessary
negation of the legitimate owners’ most valued option.
publicat în Private Property Order · · Citeşte mai departe >
Diana Costea
english
Aplicată unei pieţe libere, teoria neoclasică a monopolului ridică două mari probleme: economic, lucrează cu un concept ştiinţific invalid de preţ de monopol; etic, sprijină iniţierea violenţei împotriva unui producător non-agresiv. În contextul intervenţiei statului prin impunerea unor bariere instituţionale în calea schimburilor libere, discuţia îşi recapătă însă vigoarea teoretică. De data aceasta, împotriva privilegiilor speciale create de stat.
publicat în Ordinea proprietăţii private · · Citeşte mai departe >
Diana Costea
english
The neoclassical monopoly
theory faces on the free market two main problems: first, the theoretical
validity of the concept of monopoly price; second, the initiation of (state
legal) violence against a non-aggressive producer. However, on the hampered
market, the entire discussion regains its theoretical force. This time,
against the state-made privileges.
publicat în Private Property Order · · Citeşte mai departe >
Diana Costea
english
Obiectivul articolului este acela de a elucida, în cadrul teoretic al Şcolii austriece de economie, câteva dintre misterele ce înconjoară noul instrument de politică monetară – denominarea. Este denominarea monedei mijlocul adecvat pentru stoparea creşterii generalizate a preţurilor? Ce sunt anticipările inflaţioniste, care este cauza apariţiei lor şi în ce măsură sunt responsabile de creşterea preţurilor? Răspunsurile la aceste întrebări ne vor convinge că autoritatea monetară mizează, o dată în plus, pe rezolvarea problemelor prin accident istoric.
publicat în Ordinea proprietăţii private · · Citeşte mai departe >
Diana Costea
english
The main objective of the article is
that of clarifying, within the framework of Austrian economics, some of
the mysteries around this “new” instrument of monetary policy – the change
(in the sense of a nominal lowering) of denominations. Is this denomination
change the proper means for stopping the general rise in prices? What are
inflationary expectations, what causes them and to what extent do they account
for the rise of prices? The answers to these questions should convince us
of the fact that, once again, the Romanian monetary authority is betting
on historical accidents to solve its problems.
publicat în Private Property Order · · Citeşte mai departe >
·
