Demitizarea monopolurilor de stat Metrorex şi RATB. Calea cea mai simplă: privatizarea!

Andreas Stamate · 22 septembrie 2010

Foarte amuzant mi s-a părut în ultimele zile cum, iarăşi, agitat, boborul (pun aici presa şi câţiva indivizi necunoscuţi) s-a urzicat că se scumpeşte mersul cu metroul. Şi nu numai. La scurt timp după ce s-a anunţat majorarea preţului călătoriilor cu metroul, au prins glas şi RATB-iştii, că vor şi ei să scumpească preţul călătoriilor. În acest context cred că e nevoie de o lămurire scurtă cu privire la problema transportului public din orice oraş sau ţară. Aşadar este mai puţin relevantă pentru discuţia de faţă majorarea în sine, cât fundamentele ei şi poate chiar fundamentele companiilor de stat.

E bine de ştiut (mă exprim în acest fel din cauza numărului îngrijorător de mare de oameni care nu cunosc distincţia dintre privat si public) că operatorul de transport în comun cu metroul din Bucureşti este compania, monopol de stat – Metrorex. Această companie, care datează din anii pe care tot mai mulţi oameni încep să-i uite, acei ani în care utopia socialistă reuşise să inoculeze românului concepţia de proprietate comună, beneficiază de subvenţii din partea statului. Aceste subvenţii sunt alocate printr-un plan bugetar în fiecare an de către Ministerul Transporturilor. Subvenţiile nu sunt însă altceva decât banii din taxare, adică ban privat, banul contribuabilului. Taxarea este o formă de jaf, care prin prisma mecanismului democratic a reuşit să fie plasată în mentalul colectiv ca fiind o formă de solidaritate socială. De fapt, ea reprezintă exproprierea capitalului populaţiei cu scopul de a finanţa diverse cheltuieli ale statului şi de a menţine în funcţiune un aparat care nu posedă nici un fel de discernământ. Statul nu poate decide ce este mai bine pentru indivizii contribuabili pentru că însăşi construcţia sau existenţa lui este fundamentată pe agresiune. Taxarea este o formă de agresiune, poate una dintre cele mai importante la care statul îşi supune proprii contribuabili. Sistemul politic (distincţia între tot soiul de regimuri politice nu şi-ar avea sens aici) a câştigat însă şi lupta cu inocularea legitimităţii taxării. Adică, a făcut din taxare un scop nobil despre care individul crede că este o formă de întrajutorare şi, pe deasupra, crede că este şi legal. Este însă o diferenţă majoră între legitimitatea etatică (dată de cele mai multe ori din condei într-un parlament) şi legitimitatea naturală. Spunea un mare gânditor că legea se descoperă, nu se decretează. Legitim este acel act prin care dobândeşti proprietate non-agresiv. Taxarea este tocmai inversul. Ea este agresivă şi pentru că a căpătat legitimitate etatică, îi mai spunem şi jaf instituţionalizat.

Revenind la compania noastră bucureşteană, monopol de stat – Metrorex, trebuie spus că aceasta, fiind un monopol de stat este prin definiţie (cea neoclasică pe care nobelişti precum Samuelson, Krugman şi alţii o dau) un pericol public. Monopolul dăunează grav consumatorilor, sau cel puţin aşa zic manualele de economie de clasa a XI-a şi cele de facultate. Monopolistul reduce oferta şi creşte preţul, iar consumatorul “îşi plânge zilele” că nu ştie ce să mai facă. Iată un bun exemplu de monopol – Metrorex. Compania se finanţează în primul rând din subvenţiile acordate de stat în mod absolut arbitrar (57,39% din fonduri, potrivit raportului de activitate pe anul 2009), şi în plan secundar din bănuţii plătiţi de cei care călătoresc cu metroul (24,25% din fonduri, potrivit aceluiaşi raport). Există totuşi un preţ pe cartelele de metrou şi ar fi foarte interesant de întrebat reprezentanţii companiei cum se formează el. Pe piaţă, economia ne spune că preţurile se formează din întâlnirea cererii cu oferta. În cazul metroului, cât este oferta? Dar cererea? Din ce se poate observa acum, cererea pare a fi destul de mare şi oferta cam mică. Dar asta se poate observa cam din momentul în care această ţară a intrat în capitalismul etatic. Pesemne că timp de 20 de ani, monopolistul de la metrou nu a reuşit să-şi satisfacă consumatorii, de vreme ce azi ai toate şansele să-ţi rupi picioarele într-o îngrămădeală precum cele de la Unirii sau pe scările rulante de la Piaţa Romană. Pe piaţă, o cerere crescânda este des întâmpinată de o ofertă dacă nu crescândă, măcar “bine dispusă” sau “dornică de afirmare”, de unde, în final şi preţul. Când cererea e mare, preţul e mic. Paradoxal, la metrou e invers, cererea e mare şi preţul tot creşte. Specific unui monopolist, nu-i aşa? S-a văzut cu sacii în căruţă, “a eliminat” toată concurenţa ce era de eliminat, şi acum că e mare sau nu cererea, el creste preţul. Iar consumatorul, dependent de unicul serviciu de transport cu metroul, este obligat să scoată mai mulţi bani din buzunar.

Deşi neoclasicii nu o spun direct, ei au fost rampa de lansare pentru legiferatorii etatişti, în sensul că instituţii precum Consiliul Concurentei îşi trag seva (la nivel de practici metodologice) din literatura economică neoclasică. Pe scurt, aceasta spune ca monopolul trebuie sancţionat de către Consiliul Concurenţei deoarece induce distorsiuni grave în piaţă. Deci, Metrorex ar trebui sancţionată de Consiliul Concurenţei pentru că abuzează de poziţia sa dominantă pe piaţă. Am uitat însă să vă spun ceva. Monopolul blamat de neoclasici este cel privat, deci discuţia de mai sus ar avea sens doar dacă Metrorex ar fi companie privată. Ea nu este. Deci monopolul este unul public. Şi, din nefericire este şi nesancţionabil în termeni legali, din cauza aceluiaşi legiferator specialist în dat cu condeiul. Dar el rămâne unul public şi în cazul în care vreun neoclasic pretinde că are o minimă decenţă în judecarea acestor aspecte ar fi de bun augur ca tot el să incrimineze şi monopolul public, nu doar pe cel privat (nemaiproblematizând aici că cel privat nici măcar nu se poate forma, dar asta este o altă discuţie).

Preţul cartelei la metroul bucureştean nu se formează din întâlnirea cererii de metrou şi a ofertei de metrou, ci prin dictat, deci el este un preţ fixat ce nu reprezintă realitatea. Este un dictat, iar consumatorii plătesc de două ori pentru acelaşi serviciu: o dată prin subvenţii, şi a doua oară prin preţul plătit pe cartela de metrou. Cât la sută este subvenţia şi cât preţul real al acelei hârtii cu care intrăm la metrou? Poate răspunde cineva din boardul companiei la această întrebare?

Preţul real al cartelei de metrou s-ar putea afla privatizând cu totul acest mamut finanţat din subvenţii. Şi atunci, ar putea rezulta un preţ mai mare sau poate chiar mai mic decât cel de acum. Tot ce se poate spune însă este că preţul actual pe orice tichet de călătorie al Metrorex nu reflectă realitatea, pentru că preţul administrat nu reflectă realitatea, ci o iluzie. Metrorex nu poate şti care este preţul real al unei cartele de metrou deoarece structura veniturilor acestei companii este independentă de eventualele fluctuaţii ale cererii pe piaţă. Cu alte cuvinte, fie că vă urcaţi sau nu la metrou, angajaţii Metrorex îşi vor primi salariul. Lucrul ăsta nu se întâmplă într-o companie privată, unde productivitatea angajatului îi cam determină şi salariul. Dimpotrivă, angajaţii Metrorex vor fi fericiţi că nu mai sunt asaltaţi de atâţia “prost crescuţi” care sar gardurile ca să prindă metroul. Semnalaţi ceva neînregulă?

Privatizarea monopolului de stat Metrorex este condiţia esenţială pentru a putea avea un preţ real al cartelei la metrou şi pentru ca aceste creşteri de preţ să fie motivate dincolo de explicaţiile banale precum cele oferite în aceste zile de reprezentanţii monopolului (una dintre ele este clasica majorare a preţului la electricitate).

Privatizarea monopolului de stat Metrorex ar mai rezolva însă şi alte probleme precum:

- Extinderea reţelei în zone în care se manifestă cu adevărat o cerere (s-au făcut staţii de metrou înspre autostrada soarelui, acolo unde nici nu mai există blocuri, în timp ce cartiere precum Drumul Taberei au rămas în afara reţelei)

- Creşterea gradului de siguranţă în mers şi micşorarea duratei de parcurgere a distanţelor dintre staţii (e decent să presupunem măcar, având în vedere situaţia din alte ţări, că se poate circula mai repede cu metroul)

- Creşterea gradului de siguranţă în perimetrele alocate staţiilor (sinucigaşii îşi vor alege cu siguranţă alte locuri, întrucât niciun privat nu va dori reclamă proastă la adresa-i)

- Extinderea ofertei la tichetele de călătorie, adaptate cererii (există turişti care vin România, în Bucureşti, şi stau 3 zile, deci ar avea nevoie de o cartelă pentru doar trei zile; şi poate unele reduceri la pachet cu aceasta cartelă, de genul vizitelor la muzee)

- Problema sindicatului la metrou ar dispărea (nu există grevă în privat, doar angajaţi nemulţumiţi care au opţiunea de a părăsi locul de muncă pentru altul mai bun; în acest moment zilele de grevă la metrou reprezintă tot o agresiune, în sensul că deşi contribuabilul plăteşte de două ori, serviciul i se şi fură în mod public, adică prin ordonanţă de urgenţă)

- Angajaţii neproductivi sau care pot fi înlocuiţi vor elibera posturi care ţin pe loc o parte din capitalul firmei, adică firma pierde bani prin menţinerea posturilor lor

Statul nu poate administra un serviciu de transport în mod profitabil din cauza absenţei proprietăţii private şi deci a preţurilor de piaţă. Această realitate este vizibila şi la Metrorex şi la RATB, şi poate la orice sistem de transport public din lume (chiar dacă în unele state, ponderea mare a subvenţiilor ia ochii consumatorului). Statul nu este inventatorul transportului şi nici un bun administrator al său. Ideea înrădăcinată în mintea consumatorului potrivit căreia numai statul “se poate ocupa” de aceste servicii este o inepţie din punct de vedere economic. Transportul, ca orice alt serviciu, trebuie să aibă un preţ de piaţă, iar acest lucru este posibil numai dacă el devine proprietate privată.

Sigur că există o doză de incertitudine privind modul în care metroul privat se va dezvolta pe piaţă. În sensul că unele probleme pot necesita un orizont mai mare de timp. Apoi, unui metrou privat i-ar sta bine dacă inclusiv energia electrică utilizată ar proveni din surse private şi ar avea preţ de piaţă, rezultat din concurenţă. Un lucru însă este cert: nu vom mai plăti de două ori, ci o singură dată. Cum vă sună?


© Institutul Ludwig von Mises - România
Opiniile exprimate de autor în acest articol nu sunt numaidecât şi ale Institutului Mises - România.

Comentarii

  1. In ce tara din lume este metrou privat ? In toata Europa metroul este subventionat. Cu toate ca sunt subventionate, preturile de calatorie in toata Europa sunt incomparabil mai mari decat cele din metroul bucurestean, in conditiile in care energia electrica (pentru care se aloca o cota majora din buget)are un pret sensibil egal cu cel din vest. De asemenea piesele de schimb sunt din import, deci cu un pret egal sau mai mare ca cel din vest. Depoul este externalizat si acolo se duc bani grei (mult mai multi decat atunci cand apartinea metrorex ). Ar fi bine sa va mai informati inainte de a publica. Si apropo, pretul real al calatoriei in Bucuresti este mai mic decat pretul subventionat al calatoriei in restul Europei. Pentru informarea d-voastra subventia in Europa ajunge pana la 80% din costul calatoriei. Puteti incerca un search pe net.

    larry · 26 septembrie 2010, 10:30 · #

  2. Onorabilu autor se face ca uita , ori poate nu stie -din cauza varstei cam fragede si incompetentei mentorilor sai – ca metroul a fost contruit ca sa raspunza unor anumite criterii care n vizau decat incidental confortul populatiei. Metroul nu a fost construit ca de pilda eu sa ma ducv mai usor la opera ori Gara de Nord ! Metroul a fost construit ca angajatii sa ajunga mai iute la serviciu !!! S-a inceput cu Grara de Nord –23 August ca o serie de navetisti sa ajunga rapid de la Gara de N la Republica-Faur (si pe drum la Sematoarea ! Si Lemetru era aproape). A fost preferat Militari Drumului Taberei fiindca in capatul Militarilor se afla o platforma industriala , ca ultima statie se si numea Industriilor. S-a facut linie de la IMGB la Pipera din aceleasi motive …si mama ce inghesuila era dimineata si la iesirea de la servici !! Au fost contruite statiile de la Nicolae Grigorscu la Anghel Saligny ptr ca sa fie “drenata” si platforma Policolor . Nu stiu ptr ce s-au construit statile de la Gara de N la Chibrit . Insa aceste statii de pe linii sa zicem secundare au fost “puse” la pastrare peste 10 ani. Apoi au fost finalizate sa se zica ca s-a mai facut catesceva ,
    Insa azi, dupa inchiderea marilor platforme …. Zau ca nu stiu daca s-ar mai lua decizia de cnstructie a metroului (si cand se presupune ca ar fi grozanic de aglomerat nu se compara cu ce era inca in 1990). Si repet ultimul tronson dat in folosinta era deja construit in buna parte .
    In sensul celor de sus invoc experienta mea . Dimineata ajungeam din Titan in capatul Caii Floreasca (langa Aviatiei) in 60 minute in conditii de ingesuiala … sa zicem epica ,
    Insa ma intorceam acasa in 90 , daca nu 120 minute – poate doar un rugbist de la nationala ar fi reusit sa se urce sau un erou homeric ! Deci se acorda prioritate ajunsului la scarbici da venitu acasa era cam .. facultativ (apropos de grija fata de om !)
    Inca o cestiune ce pare a fi necunoscuta ori uitata: constructia metroului a fost o decizie politica la cel mai inalt nivel , tinand mai mult de megalomanie , facuta impotriva avizului expertilor internationali .. iar pentru statia Titan s-a inventat un nou procedeu (inghetarea profunda a solului .. erau plus 38-40 de grade si tevile erau acoperite de gheata groasa ).
    Este greu de presupus ca initativa privata azi si-ar imobiliza resursele in asa ceva (oricum daca ma uit mai bine aceaisi initiativa privata ar dori sa preia retelele de distributie electrica dar se codeste si se da la spate cand este vorba sa preia constructia uneia dintre reactoarele de la Cernavoda .. ca deh la placinte inainte !!)
    Si metrol ca monopol si eliminarea concurentei . Este practic imposibil . Ca sa existe concurenta ar trebui sa am doua linii de metrou cvasi paralele astfel incat sa am de ales daca merg la Grara de Nord cu metroul rosu sau ala verde. Insa is tare curios pe unde ar trece a doua linie . Metroul este unic in fiecare oras si cam lipsit de concurenta (2 linii parelele nu s-ar justifica economic in conditiile in care si o singura linie are nevoie de subventii). Aceasta idee imi aduce aminte de anii 90 cand s-au divizat intreprinderile ca sa “stimuleze” conucrenta. Adica sectia care producea cuti de viteze a devenit fabrica separata de cea care producea motoare , devenita si ea fabrica separata , ambele “concurente” cu uzina care asambla in final autovehiculele. Insa cum sa concurezi cu cutiile de viteza motoarele ?!Rezultatul imediat a fost cresterea numarului de directori, sefi , secretare samd , deci cresterea aparatului din Directia Miscarii Hartiilor … si apersonalului neproductiv. Ascuns a fost – si a ramas – ca in conditiile Impozitului pe Circulatia Marfurilor (impozit in cascada ) pretul produsului final a crescut ! Adica daca in conditiile productiei integrate de dinainte de divizare cutia de viteze trecea din sectia producatoare la cea care asambla produsul final FARA sa plateasca ICM , acu dupa divizare cutia de viteze isi adauga la pret si ICM ul … Idem ptr motor . Asa ca acum cumparatorul platea de 2 ori ICM ul ptr motor si cutie de viteze , fiindca la produsl final se adauga un ICM per valoare totala ( ICM per produs final care ingloba subsamble care deja “purtau” ICM ul … si in final ti se calcula ICM ptr ICM !!).
    Cam asa si cu concurenta metroului ….
    Cum sa va zic …. Socialismul , in practica , nu a fost chiar cea mai simpatica dintre oranduiri – insa avea regulile sale destul de bine articulate. Nu tot ce facea el era o prostie, asa ca ar fi mai bine sa gandim nitel inainte sa incepem sa combatem ca in sedinta BOB .
    (na alt exemplu. In Titan erau cam 7 farmacii . Azi puzderie . O sa-mi spuneti ca era dovada dispretului samd . De acord. Insa ganditi-va-ti mai bine ce dever aveau farmaciile alea 7 daca azi sunt nenumarate ? Daca langa cea cu program permanent mai sunt 3 si nici una nu da faliment ? Care era randamentu farmaciei cu orar permanent ?! IMENS ! Deci in mod surpinzator cateodat regimu socialist era avar la culme si extrem de dornic de castig ! Si poate aceasta dorinta exacerbata de castig a dus la unele decizii pe care azi propaganda le considera a fi dictate doar de “caracterul antiuman” )

    Ghita Bizonu' · 27 septembrie 2010, 01:42 · #

  3. Problema Metrorex, din punctul meu de vedere este gresit pusa.
    Metrorex serveste interesului bucurestenilor, este un serviciu de utilitate publica, deci e normal sa fie subventionata. Subventionata din bugetul PRIMARIEI BUCURESTI.
    Bugetul Ministerului Transportului, fiind alimentat din impozitele intregii tari, ar trebui sa fie destinat nevoilor intregii tari ci nu doar unor “favorizati”.

    Ciprian · 27 septembrie 2010, 06:31 · #

  4. Daca metrorex ar servi intr-adevar “intereselor si dorintelor bucurestenilor”, n-ar trebui subventionata, ar avea profit! Ca asa apare profitul pe piata, cand antreprenorii au anticipat corect dorintele consumatorilor. Daca nu, apare pierderea. Daca trebuie subventionata ( cu alte cuvinte e falimentara) serveste alte interese. E atat de simplu…

    ionut · 6 octombrie 2010, 07:46 · #

  5. Vaai, Andreas mai rar un articol atat de slab agumentat iar retorica smechreasca tip baiat de cartier care a citit 2 articole din the economist nu face cinste platformei pe care e postata
    dl ghita, frumos punctat

    dragos · 6 octombrie 2010, 13:58 · #

  6. Sistemul public de transport trebuie subventionat pentru a deveni mai atractiv decat transportul pe cont propriu.
    In acest mod scad cheltuielile cu infrastructura necesara sustinerii unui transport pe cont propriu prea “viguros”, ca sa nu mai vorbim de reducerea poluarii.
    Intr-un anumit fel, subventionarea sistumului public de transport de catre autoritatile LOCALE trebuie vazuta ca o alternativa la investitiile masive in infrastructura, investitii care datorita constrangerilor (de exemplu de spatiu) de cele mai multe ori nu sunt direct proportionale cu rezultatele.

    Ciprian · 7 octombrie 2010, 02:01 · #

  7. “Sistemul public de transport trebuie subventionat pentru a deveni mai atractiv decat transportul pe cont propriu.”

    Asa se manifesta distructivismul socialismului. Nici acum n-am scapat de tendintele astea de a ne soscoti atotstiutori si de a da verdicte si solutii (da’ pe banii altora): trebuie subventionat!

    ionut · 7 octombrie 2010, 04:12 · #

  8. :) Cateva randuri mai aveai de citit…
    Am explicat de ce trebuie subventionat. E mai ieftin sa subventionezi un sistem de transport public decat sa construiesti autostrazi suspendate. Chestia cu reducerea poluarii e doar efect colateral.
    In cazul Metrorex ramane probleme SURSEI banilor (reamintesc ca in acest moment se utilizeaza bani din surse nationale pentru interese locale), iar in general pentru un sistem de transport public se pune probleme eficientei utilizarii banilor.
    Un model care pare interesant de la distanta este acesta: think.hotnews.ro/un.
    Sper sa reusesti sa citesti tot inainte de a pune etichete. Succes!

    Ciprian · 8 octombrie 2010, 01:04 · #

  9. “E mai ieftin sa subventionezi un sistem de transport public decat sa construiesti autostrazi suspendate.”

    Mai ieftin pentru cine? Beneficiarul ar trebui sa plateasca! De ce ar trebui sa plateasca un proprietar de autovehicul constructia metroului? Si vice-versa? In plus autostrazile (fie ele si suspendate) ar trebui sa fie private, nu construite de primarie. Daca nu sunt construite de piata, inseamna ca nu aduc profit, deci nu corespund cu DORINTELE CONSUMATORULUI. Daca statul se incapataneaza si in conditiile astea sa le construiasca, asta nu va avea ca efect decat risipirea de resurse si cresterea deficitului bugetar! Si cand iti spun ca esti socialist te superi…

    ionut · 8 octombrie 2010, 05:00 · #

  10. Nu mă supăr pentru că îmi spui că sunt socialist… nu mă simt mai socialist, mai liberal sau oricum altfel m-ar numi cineva decât sunt. Mă deranjează argumentaţia ce vizează o suită de preconcepte în legătură cu o temă/ideologie fără a diseca ideile expuse în forma expusă, fără alte supoziţii.
    Teoretic ai dreptate când spui că piaţa reglează în cel mai bun mod cu putinţă orice situaţie, însă nu trebuie să uiţi că acest postulat (nu a demonstrat nimeni din cîte ştiu eu, deci e o ipoteză de lucru) are şi câteva randuri scrise cu caractere “mici” … Mă refer aici la acces liber la resurse, piaţă şi informaţii.
    Cum în realitate acest lucru nu se prea întâmplă, nici modelul nu poate fi perfect în orice situaţie.
    În plus, în problema despre care discutam, mai apare un aspect. Interesele indivizilor sunt complet divergente. Fiecare va dori ca pe traseul pe care are el interes să circule, traficul sa fie cat mai degajat, ca urmare existenta unei “autoritati de reglementare” tot se impune, indiferent de cine ar construi autostrada, pentru a pune de acord interesele individuale.
    In privinta exprimarii “mai ieftin”: În toate aglomerările urbane spaţiul este una din resursele cele mai valoroase. Consumarea lui, în exces pentru a satisface necesitatea de transport individuala a lui X sau Y, “agresează” necesităţile legate de spaţiu (de locuit, recreere, cumpărături, etc) ale altor membri ai societăţii. Ca urmare, dacă transportul (ca necesitate generală, cel individual este un caz particular) trebuie să crească atunci, IN CONDITIILE DE LIMITARE STRICTA A SPATIULUI e mai eficient sa cresti intensiv decat extensiv.

    PS.
    1. Dacă la un moment dat, tu îţi doreşti să mergi la fotbal, iar soţia doreşte să mergeţi împreună la cumpărături ce sunt necesare amândorura, vei face ce doreşti tu pe motiv că îţi foloseşte ţie sau ce doreşte soţia?

    2. Nu mă consider nici socialist, nici liberal, nici oricum alt fel. Un motiv ar fi ca acest lucru mi-ar limita capacitatea de a înţelege o idee care nu ar fi conformă “ochelarilor” pe care i-as purta. Pentru mine importante sunt corectitudinea (desi e o noţiune relativa, recunosc) şi conştientizarea motivaţiei unei acţiuni din dorinţa de a găsi cea mai bună soluţie din acel moment la problema dată.

    Un sfârşit de săptămână plăcut!

    Ciprian · 8 octombrie 2010, 10:32 · #

  11. @Ciprian

    “Fiecare va dori ca pe traseul pe care are el interes să circule, traficul sa fie cat mai degajat, ca urmare existenta unei “autoritati de reglementare” tot se impune, indiferent de cine ar construi autostrada, pentru a pune de acord interesele individuale.”

    Resursele sunt rare. Ca si bunurile economice. Cum e autostrada sau metroul. Sigur ca interesele indivizilor sunt convergente, si tocmai d’asta “autoritatea de reglementare” optima e piata. Pe cel care construieste autostrada nu-l intereseaza (daca e privat) neaparat cat de degajat e traficul, sau cate accidente sunt etc. Sau, mai bine zis il intereseaza toate astea la un loc, adica profitul. Pe stat nu, pentru ca el nu functioneaza pe baza de profit. Important pentru impartirea optima a resurselor rare este tandemul profituri/pierderi, care nu se manifesta decat pe piata, si prin intermediul caruia aceste resurse sunt inmanate decatre consumatori celor mai abili dintre antreprenori (adica celor care stiu sa le anticipeze dorintele). La stat pierderile se subventioneaza (risipire de resurse). Iar interventia (reglementarea) distorsioneaza acest calcul economic.

    ionut · 9 octombrie 2010, 02:54 · #

  12. @Ciprian

    Tot aici, pe mises.ro, iti recomand de la sectiunea carti – Hans Hermann Hoppe – Teoria socialismului şi capitalismului. Marea majoritate a socialistilor nici macar nu banuiesc ca sunt asa. Faptul ca te-am numit socialist n-a fost acuzativ!

    ionut · 9 octombrie 2010, 03:00 · #

  13. Piaţa aşa cum este ea descrisă în manual nu există decât în foarte puţine situaţii. Cel mai adesea ea funcţionează mai aproape de monopol decât de forma ei ideală.
    Despre impartirea resurselor… sa-ti dau un exemplu: spaţiile verzi. Sunt o resursa a comunitatii, satisfac nevoile (cerinţele) multor indivizi şi totuşi nu am văzut / auzit de parcuri înfiinţate de companii private! Invers însă, parcuri distruse pentru a satisface nevoile câtorva… exemple există destule!
    Ceea ce vreau eu să subliniez este că întotdeauna excesele vor fi dăunătoare. Prea mult individualism va produce la fel de mult rău cum produce prea mult etatism.
    Sunt convins ca unei societăţi îi va fi bine dacă fiecăruia din membrii săi îi va fi bine (relaţie cu sens unic – reciproca nu este întotdeauna adevărată) însă binele fiecăruia nu trebuie să fie agresiunea altuia.
    O exprimare frumoasa, care exprima corect ceea ce vreau sa spun: “Democratia trebuie sa insemne mult mai mult, decit doi lupi si o oaie care voteaza ce sa manince la cina.”

    Ciprian · 11 octombrie 2010, 01:02 · #

  14. Ionut

    Zau ca nu au fost multe sedinte de partid (PCR) in care sa vaz un asemenea partizant orbesc – insa circarii aia aveau un interes extrem de practic si neprincipial dpv partinic (strict particuar in cel mai egoist mod).
    Profitul nu inseamna numai ce baga in mod direct un particular in buzanr ci si consumul colectiv . Sa zicem ca il detest profund pe patron .. si-i doresc sa-si rupa un picior sau sa-i faca nefasta copil mulatru – insa nu ii pot dori falimentu ca ma parlesc si io !
    Asisderea si cu comunittile umene. De exemplu orasele …..Oare cine este proprietarul lu Golden Gate ori Brooklyn Bridge ? Dar al lui Sunset ? Ori the Loop? Oare de ce nu sunt private ?
    Zici ca “nu corespund cu DORINTELE CONSUMATORULUI”. Pai sa o luam didactic. Maine inchide metroul . Cate afaceri o iau in barba fiindca maine o multime de angajati ajung la serviciu terminati de drum? Si daca se urca prea multi in masini (stiu 2 care desi au caruta de bani prefera metroul masinii proprii – unu are BMW seria 5 – fiindca ajunga mai iute si mai usor la serviciu ) si se blocheaza traficul ? Ce faci ? Darami Universitatea si Calea Victoriei sa faci loc traficului ? Bun ! Insa sa scoti molozu din Bucale .. cate camioane grele sunt necesare ? Gandeste la asta si o sa observi ca poate , ptr unii proprietari de masini puternice un tranport in comun mai eficient ar fi extrem de interesant – sa nu mai circule bara la bara din stop in stop la volanu unr bolizi …
    Asta este motivul transportului in comun .. Existent si-n LA unde slava domnului au avut loc sa puna autostrazi in oras. Dar in Europa nu se poate !! Darami orasele … ca sa faci parcari ?
    Si nu tine nici parerea ta “Important pentru impartirea optima a resurselor rare este tandemul profituri/pierderi, care nu se manifesta decat pe piata”. Piata dragule nu poate reglementa chiar tot . Piata mai este si locu de manifestare a lacomiei .. nu poti lasa piata sa reglemeteze .. adica sa vina unu sa zica : la dracu cu parcu asta (Tuileris de ex sau Central Park) ce parcare ori blocuri as trage aici !! Si nu ma lua ca as fi marcat de comunism – in definitiv exista si o piata neagra a drogurilor, sclaviei si asasinatelor (ai auzit vreodat de Murdes Inc ? In mod oficial nu se egzista , este pura fictiune literara dar nimeni nu bgaga mana in foc ca nu exista o oragnizatie care sa ofere astfel de servicii cerute de piata !!).
    Piata este a dracului de importanta ptr dezvoltarea unei zone , tari samd .. insa nu poate reglementa totul. Nu poti sa zici ca piata sa reglementeze si sa imparta resursele … chiar si pe cele mai sensibile . Tu urmezi “exemplul” alora de la noi care au dorit ca statu sa vanza si seminte – cestiune cam deplasata chiar si ptr o societate socialista (afacerile prea mici nu pot fi decat individual-private ori devin ineficiente).
    O da .. sa-ti mai zic ceva, Uite unele investitii sunt cam mari. De exemplu o autostrada in Romania . Nu poa fi suportata de afaceri private – returul investtiei fiind prea lent . Insa daca societatea (statul) baga bani in atostrada … multi intreprinzatori vor beneficia de pe urma ei. Si din castiguri vor plati impozite iar angajatii lor idem . Va fi un retur al investitiei chiar daca va dura 30 de ani sau mai bine ….
    Cum am zis nu toate beneficiile se masoara in banii in buzunar pe loc ….
    Si nu ma lua cu reglementarea… ce te faci cu sclavia ? Daca nu ar exista legea ar exista cerere…

    Ghita Bizonu' · 12 octombrie 2010, 15:15 · #

  15. “Piata dragule nu poate reglementa chiar tot”

    Cand vorbim de bunuri economice, piata este singurul mecanism care reglementeaza otpim alocarea de resurse. “Nu poa fi suportata de afaceri private – returul investtiei fiind prea lent” Inseamna ca, asa precum spuneam, consumatorii au alte dorinte! Ce e asa de greu de inteles? Ce simplu ar fi sa fie cum spui tu. Pai n-ar exista niciodata criza, somaj etc. Ce crezi, fo 20000 de km de “Maglev” ne-ar scoate din criza? Ne-ar folosi? Ar da de munca la tot romanul ? Si multi intreprinzatori ar beneficia de ei. Si am reduce si poluarea! Guvernarea prin referendum e mincioasa! Tot romanul “vrea” autostrazi, de exemplu. Da’ “vrea” doar din gura. Pe majoritatea dintre ei am auzit-o: “bah ce bulangii francezii astia. Ce scumpe autostrazi. Daca ajungeti prin franta ocoliti-le, ca va manaca de bani!” Serios? :-) N-AVEM AUTOSTRADA PANA ACUM PENTRU CA N-AVEM CE FACE CU EA SI NICI NU SUNTEM INSTARE DE EA! In plus repet, o autostrada de stat, care n-are ca scop profitul, va reclama (pentru a fi mentinuta la un nivel cat de cat acceptabil) un deficit bugetar crescator continuu. Voi chiar nu v-ati intrebat de unde deficitele astea bugetare uriase ale tuturor statelor? Ce crezi ca fac iltalienii la ora asta cu autostrazile? Vor sa le “privatizeze”. Pe toate. Nu mai sunt in stare sa le tina. Ghici! Nu le vrea nimeni. Resurse risipite ca INTOTDEAUNA la stat.

    ionut · 13 octombrie 2010, 02:09 · #

  16. Ionut

    deci construirea cailor ferate din Romania au fost resurse risipite de stat ? Sper ca stii ca si in sec XIX caile ferate din Romania au fost comenzi de stat… Sau portul Constanta – cine crezi ca l-a facut ? Sfanta porpetate privata ori statul cel rau ?! Oare cine a construit Autobahnurile?
    Iar cestia cu Maglevu – apai chiar dai exemplu de .. cum sa zic …metoda de gandire propagandistci pcrista. In Romania un asa sistem nu se justifica!
    Dpv economic .
    Piata este importanta. Insa nu poa sa fie unicu decident in unele cestii . De exmplu poimarti piata ar putea “cere” a facem din Cismigiu parcare .. SIgur ca exista o piata ptr pedofilie … Insa nu admitem o astfel de piata . Oare de ce?

    Ghita Bizonu' · 14 octombrie 2010, 02:23 · #

  17. Resursele cheltuite de stat sunt “risipite” din pdv meu in sensul ca statul nu detine mijloacele necesare prin care sa determine daca acele investitii au fost sau nu profitabile (adica au fost sau nu cerute de consumatori). In cadrul pietei consumatorii isi exprima optiunea prin cumparare spre deosebire de cheltuielile guvernamentale (simpla afirmare “da acesta cheltuiala a fost buna” nu demonstreaza nimic).

    Ai dreptate in ceea ce zici cand spui ca maine piata poate sa ceara ca Cismigiul sa devina parcare. Astfel de lucruri se intampla si azi datorita statului…parcul Obor a devenit spre exemplu in parte parcare a primariei sectorului :)) Nu este in esenta nimic amoral in acest lucru. Tu ar trebui sa demonstrezi cumva (si nu istoric ci a priori) ca interventia statului ar detemina oamenii sa fie mai morali, mai etici etc.

    Piata ptr. pedofilie de asemenea exista si astazi intr-o ordine etatista. Oricum in parte pitele ilegale (droguri, prostitutie etc.) daca ar fi legalizate, un efect clar care ar aparea ar fi ca acestea ar deveni mult mai putin atractive deoarece profiturile ar scadea pt. ca afacerea nu ar mai fi la fel de periculoasa.
    Dar iti dau dreptate in ceea ce priveste faptul ca piata pt pedofilie nu trebuie admisa. (Ar putea totusi fi gasite solutii ce nu implica interventia statului).

    AP · 14 octombrie 2010, 13:03 · #

  18. Domnilor

    Lasand la o parte mica cenzura pe care mi-o aplicati ocazional , va rog sa ma lamuriti despre ce este Statul cel Rau si cum a aparut . Cum se face ca Statul cel Rau apare simultan in Egipt si in Summer ? Cum se face ca nitel mai tarziu apare simultan in India si China?
    Cum se face ca in Mezzo America si de-a lungul crestei andine au aparut state da nu in bazinul Amazonului? Cum se face ca mayasii aveau state (ma rog orase state) dar comansii nu ? O moralitate mai evoluata a comansilor ? Idem ptr locuitorii codrilor germanici fata de decazutii ahei ori italici ai sec VIII ien?
    Cum se face ca nu au aparut state in Papua Noua Guinee, Patagonia ori Australia (adica state existente in momentul sosirii europenilor pe acolo!).

    Sunt sigur ca dvoastra , intelctuali multiscoliti masterizati prin vest imi veti raspunde. Sau macar veti gasi citatele corespunzatoare in Septuaginta lu Mises ori macar in Evangheliile apostolilor sai .
    Al dvoastra
    Bizonu’
    (cu studii la fara frecventa , fara matserate , doctorate si studii in Vest)

    Ghita Bizonu' · 15 octombrie 2010, 03:11 · #

  19. @Bizonu’

    “In Romania un asa sistem nu se justifica!
    Dpv economic .”

    Pai ce facem tovarasele, in loc sa ma combati imi aduci argumente? :) Exact asta sustin si eu, si empiric asta se demonstreaza: o investitie daca nu e facuta de catre piata nu se sustine, economic vorbind. Nici metroul, nici autostrda, nici CFR-ul! Numai ca tu ai ajuns la concluzia asta pe cai gresite, adica pe baza de preferinte personale (esti un mic dictator omniscient).

    Cat despre a doua intrebare, cum se face ca statul a aparut peste tot, simplu: statul este organizatia care detine monopolul violentei coercitive. Sa nu ai impresia ca (statele) au aparut si se mentin natural. Ca daca ar fi fost asa taxele si impozitele ar fi fost VOLUNTARE. Pai cum sa nu apara si sa se mentina daca a te impotrivi statului e “infractiune” pedepsita cu amenintarea cu moartea (puscaria). In plus e cel mai simplu mod de a trai pe spinarea altora (citeste jaful si talharia sunt declarate “legale”, adica furtul prin taxe si impozite e institutionalizat). Iar faptul ca e peste tot la fel nu e un argument, ci un simplu sofism :)

    ionut · 15 octombrie 2010, 08:16 · #

  20. Sunteti cu totii de acord ca nu Ministerul Transporturilor ar trebui sa subventioneze metroul, ci Primaria Bucuresti – pentru ca este etic ca un om sa nu plateasca pentru un serviciu pe care nu il foloseste. Dar daca un turist vine in Bucuresti, sau un roman care are o problema de rezolvat… este etic ca bucurestenii sa plateasca pentru el ? Dar acel turist va consuma pe perioada sederii in Bucuresti. Poate ca este profitabil totusi. Sau poate ca acel roman din provincie care plateste taxe pentru ca bucurestenii sa aiba metrou mai ieftin, face un lucru bun: Bucurestiul produce cea mai mare parte din PIB-ul tarii deci ar trebui sustinuti. Poate ar trebui ca subventiile sa fie platite de primariile de sector. De ce un locatar din Drumul Taberei trebuie sa plateasca pentru metrou? Dar pana la urma cine pentru ce plateste si care este distributia optima a resurselor? Numai prin taierea subventiilor si plata integrala a pretului biletelor, ar putea sa se stabileasca ordinea economica si morala. Fiecare plateste pentru ce consuma.

    Alexandru Cojocaru · 16 octombrie 2010, 17:50 · #

  21. “Sunteti cu totii de acord ca nu Ministerul Transporturilor ar trebui sa subventioneze metroul, ci Primaria Bucuresti”

    Eu nu (si nu-s bucurestean). In fapt banii oamenilor talhariti/jefuiti (taxe si impozite), adica nu donati VOLUNTAR, subventioneaza metroul (care, avand nevoie de subventie, e falimentar, inseamna risipire de resurse), nu ministerul sau primaria. Ca doar ministerul/primaria nu vine cu ei d’acasa…

    ionut · 17 octombrie 2010, 06:15 · #

  22. Guvernul poate sa vanda tituri guvernamentale (bonds) bancii centrale sau altor investitori cu termen de 10 ani, si sa utilizeze acesti bani ca sa subventioneze industrii sau servicii precum metroul. Acesti bani o sa se transforme in taxe, inflatie sau programe de austeritate peste 10 ani…
    Credeti ca daca Metrorex ar fi propusa privatizarii, l-ar cumpara vreo companie de tranport si l-ar face profitabil ? Daca nu s-ar gasi nici-un cumparator, care ar fi solutia ?

    Alexandru Cojocaru · 17 octombrie 2010, 16:54 · #

  23. Falimentul. Asta-i solutia pentru afacerile ce produc pierderi. Din aceasta cauza piata (ca mecanism optim de distributie a resurselor) e superioara statului.

    ionut · 17 octombrie 2010, 22:32 · #

  24. @Ionut
    Intre bine si rau e normal sa alegi binele.
    Dar intre un rau si un rau cum alegi? Intre o solutie consumatoare de bani (resursa “regenerabila”) – Metrorex si una consumatoare de resurse neregenerabile (spatiul pentru strazi si parcari suplimentare) cum alegi?

    @Alexandru
    Bucurestiul aduce un procent la PIB, insa si utilizeaza cel putin in acelasi procent soselele din tara… ca urmare consider ca e mai potrivit ca din acei bani sa se intretina/imbunatateasca soselele din tara si nu Metrorex.

    @Ghita
    Se pare ca mesajul tau nu a fost perceput :) sau regiunile in care statul cel rau nu aparut sunt “raiul pe pamant”. Rog pe domnii care blameaza orice doar din principiu fara a cauta in mod nepartinitor solutia unei probleme sa incerce sa se integreze in societatile neetatiste din Papua.

    Lucrurile nu sunt doar in alb si negru. Nu putem merge pe ideea ca statul controleaza tot sau statul nu controleaza nimic. Chestiunile individuale care privesc strict individul fara a “agresa” alti indivizi se rezolva prin actiuni individuale, iar lucururile care privesc o colectivitate se rezolva prin actiuni colective. O linie de demarcatie intre ele nu se poate trasa… totul de depinde doar de echilibrul intre cele doua tipuri de interese si de deschiderea participantilor catre solutii.

    Ciprian · 19 octombrie 2010, 05:28 · #

  25. @ciprian

    Inca odata nu eu sau tu alegem, ca daca o facem rezultatele sunt alea care se vad: deficite bugetare uriase imposibil de sustinut. Piata alege.

    “iar lucururile care privesc o colectivitate se rezolva prin actiuni colective.”

    Nu exista drepturi ale colectivitatii in plus fata de drepturile si libertatile fiecarui individ al acelei colectivitati. Deci actiunile colective care incalca drepturile si libertatile individului, unicul criteriu absolut discretionar fiind NUMARUL, sunt ILEGITIME. Altfel, in numele colectiv si DEMOCRATIC, se pot “legitima”(legaliza) orice actiuni fie ele cat de violente sau agresive. Rezolvarea problemelor colectivitatii se face prin actiuni VOLUNTARE! In ceea ce priveste BUNURILE ECONOMICE RARE, lucrurile sunt albe (piata) sau negre (interventia statului). Am explicat mai sus de ce si cum. Fie ca-ti place sau nu, transportul e un bun economic.

    ionut · 19 octombrie 2010, 08:30 · #

  26. @Ciprian
    “Rog pe domnii care blameaza orice doar din principiu fara a cauta in mod nepartinitor solutia unei probleme sa incerce sa se integreze in societatile neetatiste din Papua.

    Lucrurile nu sunt doar in alb si negru. Nu putem merge pe ideea ca statul controleaza tot sau statul nu controleaza nimic”

    Principiile pentru care statul nu poate administra proprietatea au fost enuntate destul de clar in text si, din ceea ce vad, si de alti comentatori de pana acum. Acum, demarcatia pe care o propui tu (nici alb – nici negru), nu este una care rezolva problema de fond, respectiv, te intreb, poate administra statul proprietatea? Cu alte cuvinte, nu ajungem la o concluzie daca propunem renuntarea la calitatea de “a fi partinitor”. Bine ar fi, partinitori fiind, sa contestam cu argumente ideea din text, si anume, situatia jalnica in care transportul din Bucuresti se afla acum este o consecinta a administrarii acestuia, la comun, din taxe si a neconfruntarii sale cu criteriul profitabilitatii pe piata.

    Deci in discutia asta nu este important sau relevant cat de alb sau negru este ceea ce sustin opinentii, ci cat de corecte sunt cele sustinute.

    Revenind, desi spui ca o linie de demarcatie nu se poate trasa (adica fie cu totul impotriva statului, fie cu totul pentru stat), te implici fara sa-ti dai seama in a trasa singur o linie de demarcatie fie doar si pentru motivul ca ne propui sa fim “nepartinitori”. Un soi de “Eu, cel nepartinitor, va propun ca voi..sa nu mai fiti partinitori”. Singura linie de demarcatie este cea economica. Exista deci vreun argument economic pentru pastrarea in continuare a Metrorex si a Ratb ca monopoluri de stat?!

    Cat priveste deschiderea participantilor catre solutii, cred ca au fost date destule aici. Solutia este a abandona miturile monopolurilor de stat, pentru ca ele nu furnizeaza argumente de calitate din punct de vedere economic.

    Asa cum probabil “domnii care blameaza orice” din perspectiva ta, sunt cei care propun privatizarea Metrorex si Ratb, exact in acelasi mod, din perspectiva mea “domnii care blameaza orice” sunt cei care sustin pastrarea acestor doua monopoluri de stat. Adica, ceea ce tu reclami, reclam de fapt si eu. Din nou, sa nu ai senzatia ca vom rezolva asa problema. Istoric, totdeauna socialistii s-au luat la tranta cu liberalii, si invers. Mai mult, primii au cam invins (in practica desigur, pentru ca la nivel teoretic, lupta e pierduta demult si irecuperabil in favoarea argumentelor pro-piata). In atare conditii, cine blameaza pe cine? Din insasi ideea ca in alte tari nu exista companii de transport ca apartinand integral companiilor private, putem trage concluzia ca solutia privatizarii este doar un zumzet fin la pe la urechea socialistilor. Altfel spus, de vreme ce in nicio tara nu exista administrare privata integral (deci in practica nu tine ideea, ai spune tu), eu cred ca ne putem permite si noi, un zumzet fin, nu? Ce zici? Are we allowed? Macar conceptual, si tot suntem multumiti.

    Ca exemplu, as mai spune (ceea ce probabil putini stiu, tocmai pentru ca si istoria economiei a fost in parte cotropita de etatism) ca prima linie ferata franceza a fost construita in 1832 de privati, si primul pas catre nationalizare a fost facut in 1876. A fost un mare esec, si mai multe poti citi aici www.thefreemanonline…#. Deci, reamintesc ideea din textul articolului, si anume ca, transportul nu este o inventie a statului. Transportul a fost confiscat prin agresiune de catre stat, si asta nu are nicio legatura cu economia. Si nu e singurul exemplu. Dar de la acesta, daca esti interesat, poti sapa mai adanc si ai sa te lamuresti. Sunt convins.

    In incheiere, eu zic ca in Papua trebuie trimisi cei care inca mai cred ca in lume exista societati neetatiste, deci astept dovezi mai tari care sa arate ca Papua nu e o societate etatista.

    Andreas Stamate · 19 octombrie 2010, 11:04 · #

  27. Ionut

    exagaerezi. Nesustenabil dpv economic nu inseamana neaparat decizia pietii … ci ca pur si simplu nu se plateste. Pot face o cetie din asta numa daca am suficienta acoperire economica. Ca am destui pasgaeri grabiti (cazul Magleev) sau daca pot forma o piata … Insa decizia pietei poa sa fie aia de a abandona un proiect mai gras- fiindca proectul cere investtii prea mari, care se returneaza greu si capitalul existent gaseste plasamente mai profitabile – de ex exte mai profitabil sa intalez carciuni decat sa fac apeducte ! Carciuma se amortizeza in cativa ani, apeductu in zeci de ani ..
    ma rog am scris mai mult prima oara insa deh dragostea de libertate merge pana la a cenzura opiniile contrare ….
    Si ia zi cum este cu statu .. de unde aparu banditu asta ? A venit din Cassiopea ori din Antares ?
    Insa daca vrei sa mai foloseti apelativu tovarase cand mi te adresezi te rog pune pe undeva scanarea carnetului tau de partid (PCR) cu cotizatia achitata in 89 !!! Altfel nu suntem tovarasi ….

    Ghita Bizonu' · 21 octombrie 2010, 08:31 · #

  28. @bizonu’

    “Nesustenabil dpv economic nu inseamana neaparat decizia pietii … ci ca pur si simplu nu se plateste.”

    :D Esti tare! Ca nu se plateste E decizia pietei, ceea ce inseamna, ceteris paribus, ca e nesutinut dpdv economic.

    “Insa decizia pietei poa sa fie aia de a abandona un proiect mai gras- fiindca proectul cere investtii prea mari, care se returneaza greu si capitalul existent gaseste plasamente mai profitabile – de ex exte mai profitabil sa intalez carciuni decat sa fac apeducte ! Carciuma se amortizeza in cativa ani, apeductu in zeci de ani ..”

    Cu alte cuvinte constructia apeductului e facuta IMPOTRIVA dorintei consumatorului. Este exact ceea ce spun si eu. Pai asta-i eroarea socialista: sa construiesti “apeducte” (tinand oamenii in intuneric si frig), cand ei vor, de fapt, carciumi! Incet-incet incepi sa intelegi.

    ionut · 21 octombrie 2010, 08:43 · #

  29. ionut

    le incurci intr-un mod absolut pcristic . In gnl cam nimeni nu se preocupa de consumator si necesitatile sale ci de banii pe care ii poa castiga de pe urma consumatorului …
    Deci sa zicem ca etsi ceva antreprenor cu suma de 1 milion euroi .
    Poti sa construiesti sa zicem o autostrada din banii astia ?(consumatori ar fi .. poate ). Insa nu ai bani. Plus pana o construiesti .. pana vezi returul mardeilor…. (in Romania nu in RFG ori USA ) gasesti afaceri mai bune ptr investitia ta , care o sa-ti aduca un beneficiu mai mare si mai rapid. Consumatorul – de ex Ford la Craiova sa se descurce !! (aporpos Ford are nevoie mcar de o centura ocolitoare dar cer sa o faca altu – orasul judetu, Statu da nu o face el …)
    Insa daca altu (bugetu adica) face autostrada tu ca intreprinzator vei fi fericit daca vei avea ocazia sa pui o benzinarie pe autostrada sa satisfaci consumatoru .. devenind tu insuti consumator de autostrada si asta din cauza cheltuielii bujetare .
    Si asa se intampla in multe alte domenii. De exemplu consumatoru are nevoie de energie electrica . Investitoru’ se repede la reteaua de distributie si lasa bugetului terminarea reactorului 3 … Consumatoru este acelasi insa intreprinzatoru se repede la partea mai ieftina si mai banoasa ..
    Sunt domenii in care doar decizia pietei inseamna la Sf Asteapta . Asta nu inseamna aprioric ca decizia respectiva ar fi neeconomica ci doar mai putin atractiva . Asa ca un execitz de gandire – ce s-ar intam[la daca marti (ca merge prost) – daca la NY metroul nu ar mai circula fiindca nici acolo nu este rentabil ?! Ce pierderi ar inregistra afacerile ?!

    Ghita Bizonu' · 22 octombrie 2010, 15:17 · #

  30. “In gnl cam nimeni nu se preocupa de consumator si necesitatile sale ci de banii pe care ii poa castiga de pe urma consumatorului …”

    Ma umfla rasul. Serios? Ai masina, televizor, frigider, cuptor cu microunde, calculator, telefon etc? Afirmatia ta e o nazbatie bizonica! :-) Pai profitul, in cazul pietei libere, NUMAI de aici ar putea proveni: din satisfacerea necesitatilor consumatorilor. In cazul interventiei guvernamentale, sigur, nu te mai preocupa atat de mult, din moment ce ti se poate inmana un monopol sau te poti aduna intr-o uniune de tip cartel/breasla artificial.

    ionut · 23 octombrie 2010, 05:04 · #

  31. Ionut

    uiti ca si traficul de droguri satisface necesitatilor consumatorilor. Insa ce te faci cu satisfacerea nevoi consumatorilor de .. asfalt? Adica aia care maine o sa se inghesuie iar pe la Busteni privind cum babele ii depasesc in viteza pe trotuar ..Necesitatile conusmatorilor sunt suficiente ca sa castigi bani .. si fara sa te preocupe alte necesitati – de ex constuitul soselelor , cailor ferate samd.
    Sunt domeni unde nevoia consumatorilor ar fi si azi nesatisfacuta fara interventia bugetului.. In Romania de exemplu se prea poate ca sa nu fi avut nici acum cai ferate (si nu numai .. in Romania!) si nevoile consumatorilor s-ar fi rezumat la carciuma …
    Apropos ce parere ai despre Internet ? Satisface nevoile consumatorilor ? Stii din ce fonduri provine ?

    Ghita Bizonu' · 23 octombrie 2010, 10:25 · #

  32. @bizonu’

    “uiti ca si traficul de droguri satisface necesitatilor consumatorilor” Pai interzicerea drogurilor e o tampenie socialista care nu face decat sa le creasca pretul intr-atat de mult incat: – consumului de droguri sa i se asocieze din ce in ce mai des activitati infractionale . – profiturile traficantilor sunt atat de mari incat isi vor asuma din ce in ce si mai des riscuri. Si vor avea si resurse sa se impotriveasca din ce in ce mai eficient autoritatilor Au mai impus unii “destepti” prohibitia…

    “Sunt domeni unde nevoia consumatorilor ar fi si azi nesatisfacuta fara interventia bugetului..”

    Asta e o alta perla economica. TOATE bunurile economice sunt produse/au fost produse la un moment dat de operatorii privati (inclusiv strada, calea ferata, internetul, educatia, sanatatea, moneda etc.) Sigur ca producerea unora dintre acestea a fost monopolizata de stat in scop strategic

    ionut · 24 octombrie 2010, 02:39 · #

  33. Ionut …

    in primul rand ceva despre moneda .. Moneda asa cum se intelege azi este opera unuia Cresus, rege in Lidia . A fost persoana privata ? A fost persoana publica ?!
    Insa nu peste tot bunurile economice au fost produse de operatori privati. De exemplu caile ferate de pe teritoriul Romaniei de azi TOATE au fost comenzi de stat – prima , intre Cernavoda si Constanta comanda a Imperiului (h)Ot(z)oman , Bucuresti Giurgiu a Romaniei , altele a Imperiului Habsburg . Idem ptr Transsiberian … Internetul , mira-te cat vrei provine de la Pentagon si fondurile apararii SUA (cautau un sistem de comunicatii militare care sa poa sa ramana functional 100% si in cazul distrugerii a 40-60% din retea .. apoi au luat decizia sa cumpere sistemul RITA – francez – iar Intenetu a “cazut” in domeniul civil )
    Insa tu scrii cica ca cum “interzicerea drogurilor e o tampenie socialista”… ma rog ia zi cand au condus socialistii SUA ? Da Anglia ?! Sau cumva imparatii Chinei erau socialisti ? Poa chiar marxisti inca de pe la 1700 ?! De cand dateaza socialismul ?
    Si sa nu uit – interzicerea sclaviei tot socialista ? prea cinstitu Abe si GOP erau cumva marxisti ?!@

    Ghita Bizonu' · 25 octombrie 2010, 00:42 · #

  34. @bizonu

    “Moneda” e un termen generic si este o aparitie obiectiva a economiei in dezvoltare si care s-a impus ca bun economic cu dublu scop: marfa si mijloc de schimb. Esti in eroare deci, nu statul (cresus) ci piata a “inventat” moneda. Cand vorbesc despre bunul economic “cale ferata”, la fel ma refer la termenul generic carea fost inventat de piata si acaparat de stat. Despre socialism:

    mises.ro/228/

    Dupa ce o citesti mai stam de vorba despre socialism (de cate feluri e, care-s caracteristicle). Marxismul e doar o forma particulara (e drept ca cea mai radicala) de socialism. Ce inseamna sclavia? Pori sa-mi dai o definitie? Daca pe tine, de exemplu, te oblig prin amenintarea cu violenta fizica (atentie nu confunda cu semnarea VOLUNTARA a unui contract de genul scimb de bani contra munca) ca din munca ta sa-mi cedezi o parte (pe care o stabilesc eu) esti sau nu sclav?

    ionut · 25 octombrie 2010, 03:02 · #

  35. @bizonu’

    “http://ziarero.antena3.ro/1287991458-Rovinieta_nu_ajunge_Guvernul_va_obliga_soferii_sa_plateasca_si_o_taxa_de_mers_pe_autostrada”

    Poate intelegi ce incerc sa te lamuresc “pret” de cateva zeci de posturi: inclusiv in situatia in care obliga TOTI cetatenii sa devina clienti, prin taxarea obligatorie (inainte de a construi ceva), “investitia” facuta de stat e tot falimentara. De ce? Pentru ca e facuta de stat IMPOTRIVA pietei (a dorintelor si preferintelor consumatorilor). Repet, d’asta toate statele la oara actuala se confrunta cu deficite bugetare uriase.

    ionut · 25 octombrie 2010, 03:11 · #

  36. Ionut

    gata m-ai “convins”, Deci socialismu merge pana la pitecantropi. Augustus a fost socialist. Colbert a fost socialist. Ba si Lavoisier (asta si-a pierdut capul fiindca arenda impozitele daca stii ce este aia . Ma indoiesc – ca se pare ca si Hope habar nu are). Si Napoleon …
    Sti ceva ? Hope asta este mai comunist decat Lenin – care Ullanov cel putin nu declara ca socialismu ori comunismu vine din aurigacian….
    Apropos sclavii aia din romanu Pe Aripile vantului sau Unchiul Tom au semnat cumva un contract de munca ? Porojan a lui Alecsandri ? Sau tu nu ai citit nici una dintre aceste carti?
    Da m-ai convins …. ca nu se poate discuta rational cu voi .. sunteti precum bolsevicii din 1917 …
    Oricum ref la ultima aberatie boccie – bani aia se vor duce la amici. Adica este folosirea instrumentului social numit stat in scopuri private . Adica privatizarea statului – nu este ptr prima oara in istorie . Insa tebe sa intelg ca o autostrada care sa traverseze Romania pe pe directia Borsa-Brasov-Constanta este impotriva pietei , dorintelor si preferintelor consumatorilor care prefera caruta cu cai ?!

    Ghita Bizonu' · 25 octombrie 2010, 23:59 · #

  37. Presupunand ca argumentele aduse sunt bune, solutia lasa mult de dorit. Autorul se saboteaza singut propunand ca metrorex sa devina din monopol public monopol privat… pentru ca asa se rezolva ce? Nu vad solutia magica aici, si nici rationamentul

    lili · 26 octombrie 2010, 03:49 · #

  38. 1)“Insa tebe sa intelg ca o autostrada care sa traverseze Romania pe pe directia Borsa-Brasov-Constanta este impotriva pietei , dorintelor si preferintelor consumatorilor care prefera caruta cu cai ?!”

    DA. Te mai intreb odata de ce o autostrada si nu un canal, sau un tgv sau un maglev? Sau un metrou? Cine stabileste, tu sau eu? Sau un referendum? Va da un rezultat eronat! Punem pariu ca aia din iasi vor dori una si pe la ei? Si aia din craiova? Ai decretat tu: un maglev nu se justifica . Si nici un tgv. Si nici un canal. Si gata! Pai asta facea si ceausescu. Decreta. Atat poate si statu’: sa decreteze, nu sa calculeze economic. Iar piata a calculat deja. Autostrada nu s-a facut pentru ca nu este necesara. Daca se va face la initiativa statului, impotriva pietei, va fi falimentara din start, adica va mari continuu deficitul bugetar. Si vom ajunge ca italienii care s-au chinuit decenii intregi (si-au marit deficitul bugetar pana la sume halucinante) sa faca autostrazile, si acu’ au ajuns la concluzia pietei: nu le pot intretine, vor sa le vanda! Si n-au cui.

    2) Nu mi-ai dat definitia sclaviei.

    3) Nu exista monopol privat (sau natural) e doar un concept, el exista doar in lipsa reglementarilor, adica doar in conditiile unei piete libere 100%, e foarte putin viabil (e atacat continuu de ceilalti competitori a caror intrare pe piata nu e impiedicata de nimic artificial) si, in orice caz atat timp cat rezista, este expresia ultima a concurentei, adica cea mai buna situatie pentru consumator. Tu insa te referi la monopol “privat” (adica inmanat si controlat de stat) cum sunt toate cele existente, care sunt, intr-adevar, nocive. Autorul propune un metrou REAL PRIVAT, nu “privat”.

    ionut · 26 octombrie 2010, 05:03 · #

  39. Punctul 3 e pentru @lili

    ionut · 26 octombrie 2010, 05:05 · #

  40. Ionutz

    asat este al 2 lea mesaj asa ca voi fi scurt.
    Prin sclavak inteleg inventar vorbitor . Oricum se pare ca nu ai citit cartile alea .
    Nua re rost sa continui cand sunt cenzurat .

    Ghita Bizonu' · 31 octombrie 2010, 08:06 · #

  41. @bizonu’

    Si asta cu libertatea de expresie e inteleasa pe dos. Este dreptul prorietarului sa cenzureze pe oricine, la el pe proprietate. De ce nu-ti faci propriul blog unde sa stabilesti tu regulile? Destul de bine zis, pentru stat asta suntem toti: inventar vorbitor.

    ionut · 1 noiembrie 2010, 06:35 · #

  42. Domnule Ghiţă Bizonu, dacă prin cenzură vă referiţi la ştergerea sau ascunderea deliberată a unor comentarii, vă asigur că nu s-a mai întîmplat de mult aşa ceva la noi pe site, iar atunci când o facem, anunţăm.

    Este însă posibil ca sistemul să fi indentificat ca spam mesajul dumneavoastră şi în acest caz comentariul s-a şters automat, pentru că volumul de spam pe care îl primim este imposibil de păstrat pentru filtrare ulterioară. Pe de altă parte, filtrul de spam este foarte permisiv, aşa încât tind să cred că poate fi vorba şi de o eroare de postare din partea dumneavoastră, poate precipitată şi de relativa stângăcie a sistemului nostru de introducere a comentariilor (implică previzualizarea si abia apoi postarea efectivă; dacă nu apăsaţi de butonul trimite, atunci când se activează, mesajul nu este postat efectiv ci rămâne doar temporar vizibil doar în pagina de pe calculatorul dumneavoastră). Sperăm ca într-un viitor nu prea îndepărtat să perfecţionăm aspectul acesta.

    Până atunci, vă asigur încă o dată că nu v-am şters deliberat nici un mesaj.

    Tudor · 1 noiembrie 2010, 06:55 · #

  43. Privatizarea înseamnă înlocuirea monopolului de stat cu cel privat. Dar tot monopol va fi – aceeaşi Mărie cu altă pălărie.
    Există un serviciu public pe care-l face metroul care ar justifica subvenţia din banul public? Da. Se reduce aglomeraţia de pe străzile Bucureştilor. Şoferul cu maşină personală ajunge mai repede la destinaţie şi găseşte loc de parcare mai lesne fiindcă există metrou. Deci, este şi interesul şoferului care nu foloseşte deloc metroul să fie stimulat transportul în comun. Gîndiţi-vă cum s-a circulat în Bucureşti cînd a fost grevă la metrou. Nu sînt convins însă că este şi interesul pensionarului care stă mai mult în casă şi se deplasează doar pînă la prăvălia sau piaţa din cartierul său, unde-şi face cumpărăturile.
    Metroul fiind al Bucureştilor, subvenţionarea trebuie să se facă doar de Primăria Bucureşti. Nu înţeleg de ce eu, timişorean, trebuie să plătesc impozite pentru metroul din Bucureşti. Bucureştenii ăştia sînt aşa de săraci că trebuie să trăiască pe banii altora?
    Concurenţa faţă de metrou e doar parţială, şi e reprezentată de transportul în comun de suprafaţă. O dereglementare la transport e necesară pentru a stimula concurenţa. Îmi poate explica cineva de ce e nevoie de “licenţă” pentru a opera pe un anumit traseu de transport în comun sau pentru taximetrie?

    mariusmioc · 12 noiembrie 2010, 17:18 · #

  44. mariusmioc

    “Privatizarea înseamnă înlocuirea monopolului de stat cu cel privat. Dar tot monopol va fi – aceeaşi Mărie cu altă pălărie.”

    Vad ca apare si reapare acesta idee care este in opinia mea greşita. Chiar si in cazul metroului, privatizarea ar avea efecte pozitive. Deşi ar rămâne un monopol, operatorul respectiv ar avea stimulente puternice sa devina eficient, stimulente care in cazul de fata nu exista. Operatorul ar trebui sa ia in calcul preferinţele consumatorilor, pentru ca alt fel nu ar mai face profit, spre deosebire de situatia actuala in care chiar daca nu are clienti, poate sa supravieţuiască bine mersi din banii de subvenţii.
    Primul si primul lucru care se întâmpla atunci când un serviciu/bun este finanţat din bani publici este ca producţia bunului/serviciului respectiv e decuplata de consum. Antreprenorul respectiv nu mai e constrâns prin mecanismul pietei (pierdere – profit) sa servească in mod eficient dorinţele consumatorilor.

    “Există un serviciu public pe care-l face metroul care ar justifica subvenţia din banul public?”

    Cu privire la acesta discuţie cred ca a mai fost făcuta. Subvenţionarea este făcuta din bani publici, care provin din taxe si impozite implicând coerciţia/agresiunea. Practic se incearca justificarea agresiunii, care are probleme etice atat de evidente incat aproape ca nu mai are rost sa repet.
    Nu vreau sa insult pe nimeni dar este foarte usor sa “justifici” cheltuieli din banii altora – ex. subventii.

    AP · 17 noiembrie 2010, 02:55 · #

  45. Metroul e un monopol natural. Chiar dacă ar fi privatizat, tot monopol ar rămîne. Odată privatizat, ar fi o sursă de venituri incredibilă pentru noii proprietari, fiindcă serviciul pe care-l oferă (transport) e greu substituibil (maşină, autobuze..). Noii proprietari privaţi n-ar avea nici un interes să investească în el, şi l-ar folosi doar ca rentă permanentă.
    O mică dovadă : în Anglia, Margaret Tatcher, y’‘sh, a privatizat căile ferate. Azi, sînt cele mai scumpe din Europa. (De două ori mai scumpe ca în Franţa, de trei ori mai scumpe ca în Italia).
    Bunurile monopol de stat apar atunci cînd investiţiile necesare sînt clare, dar profiturile sînt difuze. Aşa apar bibliotecile publice. Ele sînt foarte utile, dar rentabilitatea lor nu poate fi transformată în bani pe termen scurt. (Vezi Gary Becker, Nobel pentru economie etc.)

    Dan Ungureanu · 1 decembrie 2010, 12:23 · #

  46. “Metroul e un monopol natural.”

    Iata o fraza care dovedeste inca o data (pentru a n-a oara) cat de putini indivizi inteleg corect notiunea de monopol. Cand profiturile sunt difuze si investiile (adica dorinte consumatorilor) sunrt la fel. Sunt “clare” doar in mintea unora care se cred omniscienti (de obicei birocratii de la stat ajunsi in functii).

    ionut · 2 decembrie 2010, 02:12 · #

  47. @
    Dan Ungureanu

    Iertati-ma dar teza aceasta neoclasica in care alegem dupa cum ne convine bunuri sau servicii, iar mai apoi care le punem eticheta de monopol natural al statului a expirat. Avea oricum termen de valabilitate foarte mic. Nu incep o discutie cu dvs. din doua motive:

    1. Exista teze contrare celei sustinute de dvs. (care intre noi fie vorba nu trece testul stiintific). Cunosc bine teza neoclasica. Nu aduceti nimic nou.

    2. Nu ati consultat aceste surse, asadar argumentatia dvs. e cumva “incremenita in proiect”. Nu ar fi o problema cu aceasta atitudine, insa “proiectul” nu e sustinut de teoria economica.

    Va invit cu mare drag la o destelenire. Asa, ca sa dam un sens discutiei si sa deschidem ochii un pic si la alte teorii. Eu va multumesc pentru recomandarea bibliografica facuta si, imi permit si eu (fara suparare, sper) sa va recomand la randu-mi urmatoarele:

    1. Murray Rothbard, Monopoly and Competition (din Man, Economy and State) – disponbil aici mises.org/books/mesp…
    2. Thomas DiLorenzo, The myth of natural monopoly (disponibil aici mises.org/journals/r…)

    Andreas Stamate · 2 decembrie 2010, 03:39 · #

  48. Domnului Dan Ungureanu,

    Aveti dreptate, metroul este un monopol. Dar care este problema? Pana la urma toate pietele pot fi modelizate sub forma unor oligopoluri sau chiar monopoluri, depinzand de cat de precis definim produsul. De exemplu, Volkswagen are monopol asupra Volkswagen-ului Passat, Apple asupra I-pod-ului, dvs. asupra fortei dumneavoastra de munca, etc.

    Ce daca au “monopol” din moment ce oricine poate oferi alternative, presiunea concurentiala isi va face efectele pozitive.

    Si daca metroul e monopol, nu are interes proprietarul sa maximizeze numarul de oameni pe care il transporta? Pentru a vinde mai multe calatorii, a primii mai multi bani pe publicitate (care se da dupa numarul de oameni care o vad), etc.

    De ce sa credem ca proprietarul unui metrou ar mari preturile exagerat? Pur si simplu va pune pretul care ii maximizeaza numarul de calatori. Daca pune un milion de dolari biletul, nu va avea pe nimeni. Daca pune 50 de dolari, probabil ca va avea putini. Daca pune 10 dolari, probabil ca va avea mai multi decat atunci cand avea pretul de 50. Etc.

    Il atacati pentru faptul ca ia o renta din metrou. Dar, oare nu are tot dreptul la aceea renta? El a investit in acel metrou. Fie ca l-a construit el, fie ca l-a cumparat de la cei care l-au construit.

    Credeti ca un metrou privat, nu ar circula seara? Sau mai general nu ar investi in ameliorarea serviciilor pentru a avea mai multi clienti? Sau nu ar investi in diminuarea costurilor pentru a maximiza profitul?

    Aveti dreptate sa aduceti vorba despre “privatizarea” sistemului feroviar din Anglia, care e acum probabil printre cele mai proaste. Dar nu analizati de ce el merge prost, va ofer daca doriti un studiu: www.libertarianallia…

    A presupune din start ca o piata privatizata (pe hartie) nu merge bine din cauza pietii e pripit. Asa si piata muncii ati putea spune ca e “privata” si merge prost (somaj, salarii mici, etc.) si sa trageti concluzia ca merge prost din cauza pietii libere. Dar poate ea merge prost din cauza Statului.

    Pe scurt, in cazul sistemului de transport feroviar din Anglia, Statul intervine destul cat sa creeze dezastrul pe care il vedem. Intru-cat, in numele “concurentei” (impuse de Stat si nu observata pe piata) el forteaza companiile sa fie fragmentate pe verticala, proprietarul caii ferate nu are voie sa detina trenuri, proprietarul trenurilor nu are voie sa detina gari, etc. Asta intr-o industrie care, tocmai din nevoia de interoperabilitate, e foarte integrata.

    Claudiu Nasui · 3 decembrie 2010, 05:02 · #

  49. cred ca implicarea statului in economie este inevitabila pana la un punct. o piata cu adevarat libera poate preveni formarea cartelurilor si monopolulilor in anumite domenii de activitate, dar in cazul privatizarii metroului existenta unei competitii este aproape imposibila. eventual daca ar privatiza si RATB-ul, care oricum nu are rute identice cu metroul ar putea genera o anume concurenta loiala. dar cine poate garanta ca nu se vor intelege in asa fel incat sa fie bine pentru toti, mai putin pentru clienti? in legatura cu subventiile se cunoaste prea bine cazul CFR-ului. cat de mic este riscul sa se ajunga la pierderi asemanatoare in raport cu cifra de afaceri, chiar daca metroul nu se confrunta momentan cu o tehnologie atat de depasita in domeniul sau ca si CFR-ul?

    manea · 22 ianuarie 2011, 09:21 · #

Comentează (se va posta după moderare, la intervale neregulate)