Despre scutul antirachetă
Un articol din The Economist observă iritarea Rusiei legată de ideea amplasării scutului antirachetă în Polonia, România şi, eventual, Bulgaria:
The new system, the Obama administration officials said at the time, will be more flexible and will have a land component from 2015. Poland will eventually host one base. And earlier this month Romania—after the briefest of talks—announced that it would be the site for interceptors. American officials are trying to find a consolation prize for Bulgaria, the runner-up, which says it would like a base too.
This has annoyed Russia. Its foreign minister, Sergei Lavrov, said the Kremlin had complained to America about the Romanian “surprise” followed by a Bulgarian one. In fact, America itself seems to have been caught unprepared by the enthusiasm of its allies. It had expected protracted negotiations, of the kind it had pursued with Poland. This would have provided a chance to soothe Russian feelings at a time when America is seeking its help to impose sanctions against Iran.
Aşadar, chiar şi americanii, spune autorul articolului, au fost surprinşi de entuziasmul cu care noii parteneri de scut au acceptat să fie gazde.
Dincolo de eficacitatea iluzorie a unui asemenea scut, întreaga chestiune este evident cusută cu aţă albă. Toate manevrele est-europene ale Americii sunt parte din efortul global de a încojura Rusia cu ameninţări. America pare că vrea să amintească de câte ori are ocazia cine a câştigat războiul rece şi cine l-a pierdut.
Care este însă interesul României în acest aranjament? De ce nu se iau în calcul riscurile crescute ale unei agresiuni militare ruseşti şi/sau iraniene? Dar riscul unor acte teroriste motivate de această participare activă de partea Americii? Cu cât sunt mai mari avantajele găzduirii scutului antirachetă faţă de cele conferite de o participare simplă la alianţa NATO? Ce costuri monetare suplimentare va avea de suportat România pentru amplasarea şi întreţinerea unui asemenea scut? Lecţia recentă dată de ruşi Georgiei se poate aplica în acest caz?
Răspunsurile trebuie căutate ţinând cont de o distincţie pe cât de importantă pe atât de neglijată: există elitele politice şi restul societăţii. De regulă, primii iau deciziile costisitoare şi se bucură de beneficiile lor iar ultimii plătesc costurile şi suportă consecinţele.
Un comentariu pertinent este făcut de Mihai Goţiu.
Cehii par că au întrezărit mult mai clar gestul hegemonic al Americii şi consecinţele negative ale scutului, făcând proteste de stradă şi semnând petiţii anti scut. O astfel de petiţie a strâns până acum 147 603 de semnături:
http://petice.nenasili.cz/?lang=en
Spre comparaţie, în România au fost lansate câteva astfel de petiţii anti scut sau pentru un referendum privitor la scut. Până acum au fost semnate de 13, 32, respectiv 139 de persoane.
O altă întrebare care a fost complet neglijată în rarele comentarii despre chestiunea scutului antirachetă este: de ce trebuie ca o ţară să fie neapărat de partea unei mari puteri (sau alianţe) imperiale sau împotriva ei? Există vreun argument care exclude neutralitatea din capul locului? De ce nu poate fi Elveţia un model pentru România?
De-acord, Elvetia ar fi un model. Dar sa nu luam de bune orice critica vruta si nevruta a “imperialismului” american. Rusia are nevoie de o schimbare si chiar daca armele nu o va realiza, sustinerea tarilor de perfiaria imperiului rus, sau semne de sustinere, joaca un rol sau poate juca un rol in promovarea schimbarii in Rusia. De pilda, Rusia a avut 20 de ani sa rezolve situatia din Transnistria, dar nu vrea sa o faca si Romania e impotenta. Situatia respectiva ca si situatia generala a Rep. Moldova insemna generatii pierdute in saracie si mentalitate pseudo-comunista pe mana unor gasti de gangsteri.
Bogdan · 5 martie 2010, 02:00 · #
Bogdan,
Imperialismul rusesc nu se combate cu alt imperialism, ci cu idei corecte: proprietate privată, dreptul de a deţine arme, dreptul la secesiunea cea mai elementară şi dreptul de liberă asociere.
Dacă aceste idei ar fi aplicate oriunde în lume, ar promova schimbarea şi în Rusia.
Tudor · 5 martie 2010, 11:31 · #
Da, Tudor, sunt de-acord : dar uneori lipsesc conditiile ca ideile astea sa fie si auzite sau intelese. De exemplu, in Romania intre 1990 si 1996 traiam practic tot inainte de 1989, in timp ce in Polonia ideile astea s-au auzit mai devreme. Daca nu se auzeau in restul regiunii, Iliescu ne tinea tot intr-un comunism post-comunist ani de zile. Cum isi insuesesc oamenii ideie, bune sau rele, in ce conditii etc e o chestiune complicata, dar importanta: degeaba zici astea sunt ideile corecte, daca nu le aude nimeni.
Bogdan · 5 martie 2010, 21:28 · #
Bogdan,
Dacă prin imperialism în ghilimele înţelegi finanţarea vestică a răspândirii ideilor corecte, atunci aş fi de acord.
Dar nu tot ce vine din America sau Occident e un astfel de tip de imperialism al ideilor sănătoase. De exemplu, Mises scrie în The Plight of Underdeveloped Nations că tocmai exportul de idei socialiste din universităţile occidentului care îi educă pe studenţii din lumea a treia duc la sărăcirea acestora pe termen lung. Cred că argumentul lui e în vigoare şi astăzi.
Tudor · 7 martie 2010, 22:31 · #
Eu ma refeream la elogierea imbecila a unor “libertarieni misesieni” a regimului lui Putin, concomitent cu condmnarea “interventionismului”, Endowment for Democracy sau USAID care sponsoriza niste fundatii cartitabile in Rep. Moldova sau Georgia sau nu-stiu-unde. Ce spune Mises e clar, dar e altceva. Tre sa ai insa niste ochelari de cal sa comiti asemenea prostii ca cele mentionate mai sus sub lozinci “libertariene”. Sa pastram proportiile si ratiunea.
Bogdan · 8 martie 2010, 11:54 · #
NED si USAID folosesc fonduri de la stat, adica bani expropriati anterior de la proprietarii legitimi. Nu mi-as pune prea mari sperante in capacitatea unor astfel de insitutitii de a sustine o schimbare in bine. Lucreaza in logica socialista, fie ea de tenta democratica. Cred ca reprezinta detasamentele „civile” ale tipului de imperialism pe care l-am criticat si merita si ele toata critica, din plin.
Pentru a evita generalizarile, crezi ca Justin Raimondo este atat de aberant in articole precum cel de mai jos? Sau la ce si la cine te referi cand acuzi elogiile imbecile ale „libertarienilor misesieni”?
original.antiwar.com…
Tudor · 8 martie 2010, 18:26 · #