Ce nu este aurul și ce poate fi

122

Aurul nu este monedă. Pentru ca un bun să fie monedă trebuie ca toate celelalte bunuri și servicii de pe piață să fie prețuite direct în acel bun: să existe un rapot de schimb între bunul monedă și fiecare dintre celelalte bunuri, stabilit printr-o serie de schimburi. Or, în acest moment, lumea civilizată nu are prețuri în aur, nu ține contabilitatea în aur, nu face estimări anticipative de rentabilitate în aur. Oamenii nu pot și unii declară că nici nu vor să aibă prețuri în aur.

Dar aurul a fost monedă. A fost, alături de argint, moneda istoriei, bunul ales de către popoarele lumii, fără excepții, pentru a fi utilizat drept monedă. La un moment dat lucrurile au început să se schimbe prin agresiune de stat și, după o lungă involuție monetară, am ajuns unde suntem.

Dar rezistența populară de care s-au lovit întotdeauna stăpânitorii politici a reușit să păstreze sau să recâștige unele libertăți de posesie și tranzacționare a aurului sau argintului.

Tradiția aceasta face ca în spațiul Uniunii Europene să funcționeze o lege după care achiziționarea aurului, dacă este făcută de populație pentru scopul de economisire, nu este grevată de taxe (în speță TVA). Și în România se poate cumpăra aur, sub formă de lingouri sau monezi, de la unele bănci.

Cititorul acestor rânduri s-ar putea întreba la ce bun să cumperi o bucată inutilă de metal, dacă aurul nu mai este folosit ca monedă? Răspunsul: există unele caracteristici fizico-chimice ale metalului care l-au făcut și îl fac foarte fezabil pentru o eventuală întoarcere la uzul de monedă.

Apoi, se pare că două trei generații, atât cât a trecut de la întreruperea obiceiului generalizat de a folosi aur sau argint pentru plățile cele mai comune, nu sunt de ajus pentru piederea memoriei aurului: există o cerere potențială pentru utilizarea metalelor prețioase ca monedă, iar această cerere nu este împiedicată decât de legile în vigoare.

Existența acestei cereri potențiale, precum și cererea pentru uz industrial, alături de posibilitatea limitată de producție a unor noi cantități sugerează că aurul își va menține sau spori valoarea. Este, cu alte cuvinte, o bună variantă de economisire, la concurență cu ținerea banilor în depozite la termen, investirea în fonduri de investiții sau pe bursă.

Mulți analiști și investitori experimentați susțin că, dat fiind mediul inflaționist al monedelor-simbol de hârtie utilizate la nivel internațional în prezent și anticiparea unei posibilități ca aurul să revină moneda lumii (sau măcar moneda unei arii economice mai liberale — devenită așa fie prin reformă planificată, fie prin colaps al instituțiilor monetare contra naturii), prețul internațional al aurului se află pe o tendință de creștere care durează de câțiva ani și care abia în viitorul apropiat va începe să arate o creștere și mai puternică.

Astfel că acțiunile unui Jim Rogers onest sau ale unui George Soros duplicitar sugerează că avem acum o ocazie de a investi în metale preționase, care nu se va mai ivi prea curând:

http://www.fool.com/investing/general/2010/02/19/your-moment-to-go-for-the-gold-and-silver.aspx

În aur se poate investi în diferite moduri. Burt Blumert dă în conversația de mai jos (în limba engleză) câteva sfaturi despre cum e bine să cumpere aur micii investitori:

How to Buy Gold and Silver

(Un rezumat ar fi: aurul se cumpără dintr-o sursă sigură, sub formă fizică — nu sub formă de instrumente financiare —, cât mai divizat, adică nu sub formă de lingouri ci sub forma monedelor recunoscute pe piața internațională, la o valoare cât mai apropiată de valoare conținutului de metal prețios — de obicei se practică un surplus de 3-10% —, nu sub forma monezilor cu valoare numismatică și se ține cât mai „la posesor” — în seif acasă, îngropat într-un loc secret etc. —)

O ultimă observație: puterea statului, mai ales dacă este susținută de acceptul opiniei publice, nu este de neglijat. Cu toate că pare neverosimil, există și posibilitatea ca statul să abolească orice înlesnire specială privind tranzacționarea aurului, să scoată în afara legii deținerea unor cantități mai însemnate de metal prețios și chiar să confiște aurul deținut de populație. Oricare dintre aceste posibilități poate duce la o scădere substanțială a cotației internaționale a metalului prețios și la creșterea dificultăților la vânzare.

Avatar photo
Scris de
Tudor Gherasim Smirna
Discută

Autori la MisesRo

Arhivă

Abonare

Newsletter MisesRo

Frecvență

Susține proiectele Institutului Mises

Activitatea noastră este posibilă prin folosirea judicioasă a sumelor primite de la susținători.

Orice sumă este binevenită și îți mulțumim!

Contact

Ai o sugestie? O întrebare?