V. Socialismul şi calculul economic

Murray N. Rothbard - Ludwig von Mises pe înţelesul tuturor
cuprins

Economiştii austrieci au favorizat întotdeauna, implicit, politicile de piaţă liberă; dar, în lumea calmă şi relativ liberă a sfârşitului de secol nouăsprezece, ei se puteau încă deroga de la sarcina elaborării unei analize explicite a libertăţii şi intervenţiilor guvernamentale.

Însă Ludwig von Mises, activând într-un mediu de etatism şi socialism accelerat, şi-a concentrat forţa analitică şi pe teoria economică a intervenţiilor şi planificării guvernamentale, în paralel cu dezvoltarea în continuare a teoriei ciclurilor economice. Articolul său din 1920, Die Wirtschaftsrechnung im Sozialistischen Gemeinwesen (trad. engl. Economic Calculation in the Socialist Commonwealth, 1934), a avut efectul unui detonator: el a demonstrat pentru întâia oară că socialismul nu este un sistem viabil într-o economie industrializată; într-adevăr, Mises a arătat că o economie socialistă, lipsită total de sistemul de preţuri al pieţei libere, nu permite calculul economic raţional al costurilor sau alocarea eficientă a factorilor de producţie pentru cele mai solicitate utilizări. Deşi din nou netradusă în limba engleză până în 1934, demonstraţia lui Mises a avut un impact enorm asupra socialiştilor europeni care, decenii de-a rândul, au încercat să o infirme şi să avanseze modele viabile de planificare socialistă. Mises şi-a dezvoltat analiza într-o cuprinzătoare critică a socialismului, Sozialismus (1922) (trad. engl.: Socialism: an Economic and Sociological Analysis, 1936). Dar înainte de a fi traduse în engleză devastatoarele sale critici, în lumea economiştilor americani s-a răspândit vestea că socialistul polonez Oscar Lange ar fi „respins” argumentul lui Mises, dispensându-i pe ceilalţi socialişti de sarcina confruntării nemijlocite cu propria contribuţie a autorului. Confirmarea dramatică a tezei lui Mises a adus-o adâncirea falimentului binecunoscut al planificării economice comuniste în Rusia şi Estul Europei – tot mai puternic industrializate după al doilea război mondial - însă demonstraţia sa propriu-zisă este şi astăzi, practic, uitată.

Dacă socialismul este impracticabil, la fel stau lucrurile şi cu actele specifice de intervenţie guvernamentală în mersul pieţei, pentru care Mises obişnuia să întrebuinţeze – în chip de poreclă – numele de „intervenţionism”. Într-o serie de articole scrise în anii 1920 şi grupate apoi în volumul Kritik des Interventionismus (1929) (trad. engl.: A Critique of Interventionism, 1977), Mises a criticat şi respins definitiv numeroase măsuri economice etatiste. Socialismul şi intervenţionismul fiind deopotrivă neviabile, ne rămâne liberalismul „laissez-faire” – adică economia de piaţă liberă. Analiza meritelor liberalismului clasic este dezvoltată în remarcabila lucrare Liberalismus (1927) (trad.eng.: The Free and Prosperous Commonwealth, 1962), unde Mises pune în evidenţă strânsa interdependenţă dintre pacea internaţională, libertăţile civile şi economia de piaţă liberă.

cuprins
© Institutul Ludwig von Mises - România