Cuvânt înainte

Ludwig von Mises - Politici economice. Gânduri pentru cei de azi şi cei de mâine.
cuprins

Cartea aceasta reflectă pe deplin poziţia fundamentală a autorului, cea pentru care Ludwig von Mises a fost -- şi încă mai este -- admirat de urmaşii săi intelectuali şi detestat de adversari.... Deşi fiecare din cele şase lecţii poate fi apreciată ca un eseu independent, armonia lor de ansamblu prilejuieşte cititorului o satisfacţie estetică similară celei pe care o încercăm în faţa unui edificiu arhitectonic bine închegat.

Fritz Machlup,
Princeton,
1979

 

Spre sfârşitul anului 1958, când soţul meu a fost invitat de Dr. Alberto Benegas-Lynch să facă o călătorie în Argentina şi să susţină acolo un ciclu de conferinţe, am fost rugată să-l însoţesc. Cartea aceasta conţine, în scris, cele ce a spus soţul meu sutelor de studenţi argentinieni care au participat la acele conferinţe.

Am sosit în Argentina câţiva ani după ce Perón fusese silit să părăsească ţara. El guvernase distructiv şi distrusese complet fundamentele economice ale Argentinei. Succesorii lui nu erau cu mult mai buni. Ţara era pregătită pentru idei noi, iar soţul meu era de asemenea pregătit să le ofere.

Lecţiile lui au fost rostite în limba engleză, în enorma sală de conferinţe a Universităţii din Buenos Aires. În două camere alăturate cuvintele lui erau tălmăcite simultan în spaniolă, pentru studenţi care le urmăreau în căşti. Ludwig von Mises a vorbit fără nici un fel de ocolişuri despre capitalism, socialism, intervenţionism, comunism, fascism, politici economice şi pericolul dictaturii. Tinerii aceia, care-l ascultau pe soţul meu, nu ştiau multe despre libertatea pieţei sau despre libertatea individuală. După cum am scris în My Years with Ludwig von Mises, cu privire la împrejurarea aceea, "Dacă cineva ar fi îndrăznit pe atunci să atace comunismul sau fascismul aşa cum făcea soţul meu, poliţia ar fi dat buzna şi l-ar fi reţinut imediat, iar adunarea ar fi fost împrăştiată".

Auditoriul a reacţionat ca şi cum s-ar fi deschis o fereastră, şi prin ea ar fi pătruns în camere o adiere de aer proaspăt. El vorbea liber, fără nici un fel de note. Ca de obicei, îşi ordona gândurile după numai câteva cuvinte, notate pe o bucăţică de hârtie. Ştia exact ce anume dorea să spună şi, întrebuinţând termeni relativ simpli reuşea să-şi comunice ideile unui auditoriu nefamiliarizat cu opera lui, astfel încât cu toţii înţelegeau exact ce anume li se spunea.

Lecţiile au fost înregistrate, iar aceste înregistrări transcrise ulterior de un secretar de limbă spaniolă, al cărui manuscris dactilografiat l-am găsit printre documentele postume ale soţului meu. Lectura acelor pagini, mi-a evocat amintirea vie a entuziasmului deosebit cu care au primit acei argentinieni cuvintele soţului meu. Şi mi s-a părut, în calitate de ne-economistă, că lecţiile acestea, rostite în faţa unui auditoriu sud-american nespecializat, erau mult mai uşor de înţeles decât multe dintre scrierile mai teoretice ale lui Ludwig von Mises. Am considerat că ele conţineau atât de mult material valoros, atâtea gânduri importante astăzi şi în viitor, încât ar trebui făcute accesibile marelui public.

Deoarece soţul meu nu-şi revizuise niciodată transcrierile lecţiilor sale în vederea publicării lor în volum, sarcina aceasta a rămas în seama mea. Am fost extrem de atentă să păstrez intact sensul fiecărei propoziţii, să nu schimb nimic din conţinut şi să păstrez toate expresiile pe care soţul meu le utiliza adesea şi cu care cititorii săi sunt atât de familiarizaţi. Singura mea contribuţie a fost să rânduiesc laolaltă propoziţiile şi să elimin unele dintre micile expresii pe care le întrebuinţăm uneori într-o discuţie informală. Dacă tentativa mea de a converti aceste lecţii într-o carte a reuşit, este numai datorită faptului că în fiecare frază, auzeam vocea soţului meu, îl auzeam vorbind. Amintirea lui rămăsese vie în mine, vie în ce priveşte felul cum demonstrase limpede nocivitatea şi pericolul unei guvernări prea extinse, în ce priveşte felul lucid şi inteligibil în care prezentase diferenţele dintre dictatură şi intervenţionism; în ce priveşte felul pătrunzător şi spiritual în care invoca diverse personalităţi istorice; în ce priveşte felul cum cu numai câteva cuvinte reuşea să readucă la viaţă vremuri de mult apuse.

Doresc să mă folosesc de acest prilej pentru a-i mulţumi bunului meu prieten George Koether pentru felul cum m-a secondat în această întreprindere. Experienţa sa editorială şi familiaritatea sa cu teoriile soţului meu au fost de un real folos în pregătirea acestui volum.

Sper că lecţiile acestea nu vor fi citite numai de specialişti ci şi de numeroşii admiratori ai soţului meu din rândurile non-economiştilor. Şi sper din tot sufletul ca această carte să devină accesibilă şi celor tineri, îndeosebi liceenilor şi elevilor de colegiu din lumea întreagă.

Margit von Mises,
New York,
iulie 1979.

cuprins
© Institutul Ludwig von Mises - România